Sebastian Vlădescu, al 2-lea fost ministru al Finanţelor României condamnat la închisoare, după Vâlcov. S-a predat la poliție

Galerie foto

Vlădescu s-a predat la o secție de poliție din București, la orele amiezii, pentru a fi dus la penitenciarul Rahova.

”Admite apelurile declarate de inculpaţii Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea Ionuţ, Mititelu Mihaela, Dascălu Constantin şi Boureanu Cristian Alexandru împotriva sentinţei penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 2987/1/2019 (...) aplică inculpatului Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare”, este sentinţa definitivă pronunţată, vineri, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, lui Vlădescu i se confiscă mai multe sume de bani.

”În baza art. 289 alin. (3) din Codul penal, dispune confiscarea speciala a sumelor de 3.990.248,6 lei și 65.000 euro de la inculpatul Vladescu Sebastian Teodor Gheorghe. În baza art. 291 alin. (2) din Codul penal, dispune confiscarea speciala a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat.”

Cristian Boureanu a scăpat de închisoare. S-au prescris faptele

În schimb, Cristian Boureanu a scăpat de închisoare, deoarece faptele sale s-au prescris.

El a fost judecat pentru trafic de influenţă, dar şi pentru că ar fi încasat ilegal peste 2 milioane de euro.

Boureanu ar fi urmat să ajungă la închisoare vreme de 4 ani şi 3 luni pentru că judecătorii au decis - în primă instanță - să îi contopească pedeapsa de 3 ani jumate din acest dosar, cu cea veche de 1 an şi 9 luni primită în 2019, după scandalul agresării agenţilor de la Brigada Rutieră.

Totodată, lui Boureanu, ar fi urmat să i se confiște peste 2 milioane de euro.

”În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, dispune încetarea procesului penal pentru infractiunea de trafic de influenta, prev. de art. 291 din Codul penal rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, savarsita de inculpatul Boureanu Cristian Alexandru, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din Codul penal. Înlătură dispozițiile art. 97 din Codul penal privind anularea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei de 1 an și 9 luni inchisoare, aplicata inculpatului Boureanu Cristian Alexandru prin sentinta penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 24005/299/2017, definitiva prin decizia penala nr. 641 din 9 mai 2019 a Curții de Apel Bucuresti – Secția a II-a penala. Înlătură dispozitiile art. 45 alin. (2), (4) si (5) din Codul penal.” - se arată în decizia finală a judecătorilor.

Cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Costea, a primit 6 ani cu executare

În același dosar a fost condamnat şi omul de afaceri Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. A fost secretar de stat la Finanţe şi preşedinte al Eximbank, cu un salariu lunar de 20.000 de euro la vremea aceea.

În primă instanță, Costea a fost găsit vinovat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, iar pedeapsa dată de prima instanţă este 7 ani de închisoare.

Acum, el a primit 6 ani de închisoare cu executare.

Ionuţ Costea a fost judecat pentru că ar fi ajutat la realizarea acestor înţelegeri ilegale şi ar fi încasat la rândul său şpăgi de peste 3 milioane de lei şi aproape 2 milioane de euro.

”Descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, aplicată inculpatului Costea Mircea Ionuț, în pedepsele componente, după cum urmează:

– 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal; – 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penală, dispune încetarea procesului penal pentru infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 291 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din Codul penal.

Reduce cuantumul pedepsei pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din Codul penal, de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 67 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din Codul penal, pe o perioada de 4 ani. În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale.” - se arată în decizia judecătorilor.

De asemenea, lui Costea i se confiscă sumele de 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro.

Bancherul Ionut Costea n-a fost de găsit, așa că Poliția Română l-a dat în urmărire generală și este căutat în aceste momente.

Comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român

După trei ani și jumătate, cât a durat procesul, Instanța Supremă a României a decis că Vlădescu și Costea, împreună cu un fost secretar de stat de la transporturi s-au lăsat mituiți timp de 12 ani.

Procurorii anticorupție spun că, pe când era ministru al Finanţelor, Vlădescu ar fi perceput de la reprezentanţii unei companii austriece un comision de 3,5 la sută din plăţile făcute de stat pentru reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa.

Aşa ar fi încasat în diferite conturi peste 3 milioane de euro, afirmă acuzarea.

Sumele uriașe au fost oferite de firmele care modernizau calea ferata București-Constanța. De altfel, chiar reprezentantul consorțiului a recunoscut la DNA mita și, după ce a plătit 1,1 milioane de euro, a primit doar închisoare cu suspendare, în urma acordului de recunoaștere a vinovăției.

Deși inculpații primiseră în prima instanță pedepse mai mari cu câte un an de pușcărie, fiecare, decizia finala a Curții Supreme nu e nicidecum una mult mai blândă.

Judecătorii au hotărât că fostul ministru de finanțe Vlădescu să plătească 2,9 milioane de euro, iar fostul bancher Costea - 2,6 milioane de euro.

De asemenea, menține sechestrul pe averile acestora, inclusiv pentru Cristian Boureanu.

Acuzațiile confirmate de judecătorii Înaltei Curți sunt extrem de grave: luare de mită, mascată în diverse comisioane și trafic de influență.

Ca să dea de urma banilor plimbați prin 43 de companii offshore, DNA a lucrat cu anchetatori din nu mai de șapte țări, răspândite pe două continente.