Motivarea condamnărilor Elenei Udrea și Ioanei Băsescu. Cum făceau rost de bani în campanie

Fostul ministru al Turismului a primit 8 ani de închisoare, iar fiica cea mare a fostului președinte, 5 ani. Ambele condamnări sunt cu executare, dar în primă instanță.

În document se arată cum, în 2009, Elena Udrea se folosea de calitatea de ministru al Turismului pentru a finanța campania electorală a lui Traian Băsescu.

”Inculpatul N G a recunoscut, cu mici nuanțări efectuate în cadrul declarației date în cursul cercetării judecătorești, săvârșirea faptelor și a denunțat participarea inculpatei U E G (Elena Udrea, n. red.). Acesta a indicat în mod expres faptul că în cadrul discuţiei iniţiale purtate cu inculpata, a înţeles că urmează să fie contactaţi şi alţi constructori, care aveau contracte cu unitățile administrativ teritoriale care erau finanţate din fondurile Ministerului Turismului, cu acelaşi scop, de a finanţa campania electorală și că, dacă aceştia vor să primească finanţare, să facă plăţile indicate de către inculpată, referitoare la campania electorală.

De asemenea potrivit declarațiilor inculpatului N G constante atât în cursul urmăririi penale cât și în faza judecății aceeași inculpată, spre finalul campaniei pentru referendum l-a chemat de câteva ori, spunându-i că firma de publicitate face presiuni asupra ei, că nu s-a efectuat plata serviciilor iar în acest context i-a cerut inculpatului să ia legătura cu martorul F D H să vadă ce se întâmplă. Totodată, potrivit aceluiași inculpat, E G i-a spus să ii comunice când se va rezolva problema şi să transmită și persoanei care a efectuat serviciile când se va face plata, inculpatul conformându-se.”

Citește și

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea DNA de plasare sub control judiciar a Elenei Udrea

Astfel, contractele semnate între unele societăți erau fictive, ”serviciile consemnate în cuprinsul clauzelor contractuale ce au generat efectuarea plăţilor anterior menţionate nefiind prestate în realitate.”

”Transferurile au fost intermediate de către inculpatele U E G (Udrea Elena, n. red.) și B I  (Băsescu Ioana, n. red.), care i-au comunicat lui F G M datele societăților către care urmau să fie efectuate plățile şi cuantumul acestora din urmă. Aspectele menţionate anterior au rezultat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză respectiv declaraţia martorului F G – M care a recunoscut săvârșirea faptelor și a arătat că a acționat la cererea inculpatei B I, care i-a indicat toate contractele pe care le-a semnat și toate plățile pe care le-a efectuat în contul serviciilor de publicitate. Martorul a mai precizat totodată nu a avut nicio relaţie cu coinculpatul D A, iar acesta nu i-a prestat niciun serviciu, aceeaşi fiind situaţia şi în ceea ce priveşte firma L M S.R.L.” - se arată în motivare.

În documentul magistraților se mai arată modalitatea în care s-a implicat Ioana Băsescu pentru facturarea unor servicii, care, de fapt, nu au existat în realitate.

”Potrivit declarațiilor martorei XXX, contabila S.C. N L M S.R.L., S.C. M C S.R.L. și al biroului notarial al inculpatei I B (Ioana Băsescu) aceasta din urmă îi transmitea ce facturi să întocmească, pe ce sumă, în favoarea cui precum și ce serviciu trebuia consemnat ca fiind prestat. Totodată martora a precizat că au fost situații în care inculpata I B îi indica să întocmească o factură pentru o anumită sumă către un anumit beneficiar iar ulterior, la scurt timp revenea și îi spunea să emită factura către un alt beneficiar, având o altă sumă și să nu o mai emită pe prima. Martora precizează că în acele momente conștientiza că ceva este în neregulă pentru că odată negociat contractul nu puteau surveni modificări atât de rapide însă nu era treaba ei să verifice realitatea acestor tranzacții. Totodată suspiciuni i-a ridicat și faptul că existau situaţii în care valoare facturilor era disproporţionat de mare raportat la activitatea reală a societăţilor, activităţile nu aveau legătură cu obiectul de activitate al societăţilor, nu primea înscrisuri justificative, iar uneori facturile erau antedatate” - se mai arată în motivarea judecătorilor.

”Un element relevant în opinia instanței este și faptul că inculpata U E G avea o legătură directă, profesională, politică sau personală, cu autorii sau instigatorii infracțiunilor predicat fiind ministru al turismului, având în directă subordonare pe inculpatul N G , secretarul general al ministerului, și cooperând administrativ și politic cu inculpatul T V , președintele C.J. Tulcea. Totodată, aceeași inculpată avea o relație de prietenie cu inculpata B I. Întocmirea contractelor fictive nu a reprezentat o formă de simulație astfel cum s-a susținut ci a urmărit ascunderea provenienței infracționale a sumelor de bani, fiind îndeplinite condițiile prevăzute în latura subiectivă a infracțiunii de spălare a banilor.” - mai precizează textul motivării judecătorești.

În finalul acestui document se arată că ”infracţiunile comise sunt de o gravitate sporită”, având în vedere că persoane deţinând funcţii publice importante la cel mai înalt nivel s-au implicat în mecanisme infracţionale pentru finanţarea campaniilor electorale.

”La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor se vor avea în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, complexitatea activităţii infracţionale, calităţile deţinute de inculpaţii la data săvârşirii faptelor, forma de participaţie în raport cu fiecare inculpat, cuantumul sumelor de bani pretinse şi respectiv, primite cu titlu de mită, prejudiciul cauzat S.C. O T S.A., datele care circumstanţiază persoana inculpaţilor, respectiv situaţia familială, socială, nivelul de educaţie al inculpaţilor, pregătirea lor profesională şi modul în care fiecare a înţeles să se raporteze la acuzaţiile aduse.

Astfel, infracţiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deţinând funcţii publice importante la cel mai înalt nivel s-au implicat în mecanisme infracţionale pentru finanţarea campaniilor electorale şi a celei privind referendumul, cu consecinţa atingerii semnificative a asigurării egalităţii de şanse în competiţia politică. Nu este lipsită de relevanţă nici modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, schemele infracţionale gândite şi puse în practică de inculpaţi pentru a intra în posesia sumelor de bani plătite de agenţii economici cu titlu de mită, creându-se aparenţa unor operaţiuni legale.

De asemenea, sumele de bani primite cu titlu de mită în modalităţile descrise, au un cuantum deosebit de ridicat. Pe de altă parte instanţa va reţine lipsa antecedentelor penale, dar şi intervalul de timp scurs de la data faptelor deduse judecăţii, de aproape 12 ani astfel că se va orienta la pedepse privative de libertate cuprinse între minimul special şi mediul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor. În cauză nu se poate reţine, în opinia instanţei, depăşirea termenului rezonabil de soluţionare a cauzei, avându-se în vedere complexitatea acesteia, comportamentul autorităţilor care a fost unul diligent, fără a exista perioade de inactivitate, dar şi comportamentul părţilor, în speţă al inculpatei U E G (Udrea Elena Gabriela) care a fost unul dilatoriu, aceasta părăsind teritoriul României ca urmare a unei alte condamnări definitive iar privarea de libertate a acesteia în executarea cererii de extrădare formulate în baza acelei condamnări a impus organelor judiciare în prezenta cauză să formuleze numeroase cereri de asistenţă penală internaţională adresate autorităţilor de resort din Costa Rica în vederea asigurării respectării drepturilor procesuale ale inculpatei.

(...)

În cazul inculpatei U E G instanța va avea în vedere pe lângă circumstanţele personale constând în aceea că aceasta este o persoană integrată familial, social şi profesional, actualmente cu antecedente penale având în vedere faptul că soluţia de condamnare anterioară nu a fost desfiinţată ci doar suspendată executarea pedepsei aplicate şi circumstanţele reale respectiv: gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani pretinse şi remise cu titlu de mită și al celor spălate, funcția publică deținută de inculpată la data faptelor, insistența acesteia în a asigura remiterea efectivă a sumelor pretinse în cazul infracţiunii de instigare la luare de mită săvârşită de inculpatul N G , urmând a orienta pedepsele aferente infracțiunilor reținute în sarcina sa spre mediul pedepsei, fără a atinge acest mediu având în vedere, astfel cum s-a indicat anterior timpul îndelungat scurs de la data faptelor.

În cazul inculpatei I B instanța va avea în vedere pe lângă circumstanţele personale constând în aceea că aceasta este o persoană integrată familial, social şi profesional, pentru prima oară implicată într-un raport penal de conflict, şi circumstanțele reale existente în cauză, respectiv: cuantumul sumei delapidate care nu este unul ridicat și cuantumul sumelor ulterior spălate astfel că va individualiza pedeapsa înspre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acesteia.” - se arată în motivarea judecătorească.

Magistrații Curții de Apel le-au găsite vinovate pe Elena Udrea și Ioana Băsescu de acte de corupție legate de finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, dar și pentru referendumul din 2009.

Elena Udrea a fost condamnată pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. Ea a fost acuzată că, în 2009, ar fi contribuit la finanțarea ilegală a campaniei electorale. O parte însemnată din banii folosiți la alegerile prezidențiale și referendumul de atunci ar fi provenit din infracțiuni de corupție.

Ioana Băsescu a fost judecată pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani. Fiica cea mare a fostului președinte este acuzată că, în aceeași campanie din 2009, i-ar fi convins pe directorul unei companii de stat, dar și pe iubitul ei de atunci, un om de afaceri italian, să contribuie la rândul lor cu fonduri ilegale la finanțarea campaniei electorale.

Italianul a acceptat să colaboreze cu anchetatorii și chiar ar fi înregistrat-o pe ascuns pe Ioana Băsescu.