Medici și farmaciști acuzați de înșelarea CNAS cu milioane de lei, achitați definitiv. După 10 ani, faptele s-au prescris

Decizia a venit după ce judecătorii au constatat că faptele medicilor și farmaciștilor implicați, de la farmaciile Dona din București, s-au prescris între timp.

Aceștia fuseseră acuzați că au falsificat 4.000 de rețete medicale, înșelând Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu 1,6 milioane de lei, inclusiv prin prescripții pentru persoane decedate.

Tribunalul București a decis câteva condamnări cu suspendare în decembrie 2020. Doi ani mai târziu, Curtea de Apel a dat verdictul final

Procesul de la Tribunalul București a durat opt ani, iar în decembrie 2020 judecătorii au decis asupra câtorva condamnări cu suspendare. Au urmat încă doi ani de dezbateri la Curtea de Apel din Capitală, care s-au soldat cu verdictul final: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.

Este vorba de Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte şi coordonator a 10 farmacii din cadrul lanţului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătraşcu (asociat şi administrator la o firmă), Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Şerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) şi Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanţului farmaceutic Dona).

Medicii acuzați în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, conform procurorilor. Apoi, aceștia trimiteau prescripțiile unor farmaciști, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Sumele obținute prin rețetele compensate de CASMB

Sumele decontate de la CASMB variau între 30% şi 100% din valoarea reţetei, iar, pentru activitatea lor, farmaciştii obţineau un bonus la salariu, întrucât creşteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% şi 5% din valoarea respectivei reţete.

Una dintre modalităţile de operare era aceea că farmacistul, de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie.

Pe baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră tratament.

CITEȘTE ȘI: Nou val de îmbolnăviri cu Covid-19 în SUA. Medicii prescriu tot mai mult pastila Paxlovid

Studiu: Cauza morții premature a milioane de oameni. Provoacă cancere și boli cardiace grave