Probe DNA dintr-un dosar al lui Sebastian Ghiță, anulate. În cazul lui Bogdan Padiu, instanța a constatat că fapta nu există

UPDATE 2.08.2024: La data de 5 octombrie 2023 Tribunalul București a constatat în cazul lui Bogdan Padiu, cu titlu definitiv, că „fapta nu există în privința pretinselor infracțiuni de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat”. Soluția de achitare este definitivă.

Soluția, pe scurt, așa cum este ea publicată pe site-ul instanței: „În temeiul art. 341, alin. 6, lit. c) Cod pr. penală admite plângerea formulată de petentul Padiu Bogdan şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare dispuse prin rechizitoriul nr. 245/P/2018 din data de 17.10.2022 emis de Direcţia Naţională Anticorupţie în ceea ce priveşte infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367, alin.1 Cod penal şi spălare de bani prev. de art. 29, alin.1, lit.b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35, alin.1 Cod penal din art. 16, alin.1, lit.b) Cod pr. penală în art. 16, alin.1, lit.a) Cod pr. penală. În temeiul art. 275, alin.2 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă.”

Ulterior, la data de 13.12.2023, Tribunalul Prahova a constatat neregularitatea Rechizitoriului nr 245/P/2018 în ceea ce privește „insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condițiilor de tipicitate ale infracțiunilor pentru care inculpații Ghiță Sebastian Aurelian și Padiu Bogdan au fost trimiși în judecată, inclusiv în ceea ce privește numărul actelor materiale, datele și locul comiterii presupuselor fapte; (...) insuficienta descriere a elementelor materiale circumscrise presupuselor complicități la infracțiunile de trafic de influență în formă continuată imputate inculpatului Padiu Bogdan”.

Știrea inițială:

Citește și

Fostul deputat Sebastian Ghiţă, trimis în judecată de DNA. În cazul lui Bogdan Padiu, instanța a constatat că fapta nu există

Tribunalul Prahova a anulat mai multe probe strânse de procurorii DNA în ultimul dosar în care fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu mai multe contracte din domeniul IT primite de două dintre firmele sale de la diverse autorităţi publice.

Este vorba de dosarul în care Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în octombrie 2022, alături de Bogdan Padiu (director general al SC Teamnet International) - pentru complicitate la trafic de influenţă şi Cristian Anastasescu (administrator al SC Asesoft International) - pentru complicitate la trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Ambele firme sunt controlate de Sebastian Ghiţă.

Un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Prahova a admis cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii lui Sebastian Ghiţă, fiind constatată neregularitatea rechizitoriului întocmit de DNA în legătură cu insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condiţiilor de tipicitate ale infracţiunilor pentru care Sebastian Ghiţă şi Bogdan Padiu au fost trimişi în judecată, inclusiv în ceea ce priveşte numărul actelor materiale, datele şi locul comiterii presupuselor fapte.

De asemenea, magistratul a constatat "nulitatea absolută parţială" a unei ordonanţe din 2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Ploieşti şi a dispus excluderea din materialul probator a înscrisurilor şi informaţiilor în format electronic, furnizate în baza acestei ordonanţe de către unităţile bancare, care conţin tranzacţii financiare, rulajele conturilor identificate şi extrasele de cont.

În plus, au fost excluse de la dosar un raport de constatare din domeniul financiar-fiscal întocmit la data de 17.05.2019, precum şi declaraţiile date de Irina Socol împotriva lui Ghiţă.

Decizia nu este definitivă, însă DNA are termen cinci zile să transmită instanţei dacă menţine trimiterea în judecată, având în vedere eliminarea probelor menţionate, sau solicită restituirea dosarului.

În dosarul trimis în instanţă, DNA susţine că mai multe instituţii şi autorităţi publice au contractat, în perioada 2006 - 2015, programe informatice finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene, de la mai multe societăţi comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea şi două societăţi iniţial deţinute, ulterior controlate de Sebastian Ghiţă (Teamnet International şi Asesoft International n.r.).

În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influenţa şi controlul deţinut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredinţare şi chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autorităţile publice. De regulă, câştigarea unei licitaţii privind achiziţia de servicii în domeniul IT, de către societăţile de profil, ar fi avut un preţ care se achita inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest preţ ar fi fost achitat prin intermediul societăţilor controlate de inculpat, pe bază de operaţiuni fictive înregistrate între societăţile interesate în procedura achiziţiei şi societăţile controlate de inculpat", spune DNA, potrivit Agerpres.

Concret, Sebastian Ghiţă ar fi pretins şi ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanţii unei societăţi din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra factorilor de decizie şi funcţionarilor publici implicaţi în proceduri de achiziţie publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăţi, contracte de achiziţie publică sau să permită derularea în bune condiţii a contractelor deja încheiate.

Provenienţa banilor reprezentând "preţul" intervenţiei ar fi fost disimulată, la indicaţiile lui Sebastian Ghiţă, în operaţiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice şi două firme controlate de fostul deputat, prin intermediul celorlalţi doi şi al unor societăţi offshore.

Plăţile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate şi care au avut la bază documente false. La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalţi doi coinculpaţi, în calitate de administrator, respectiv director general al celor două firme controlate de Ghiţă.

Astfel, potrivit modalităţii indicate de Sebastian Ghiţă, în perioada 2010 - septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de fostul deputat suma totală de 29.464.441 lei, după cum urmează:

* 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010;

* 8.212.191 lei, în perioada martie 2011-septembrie 2014;

* 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013;

* 2.233.592 lei, în perioada 2013-2014;

* 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014.

Presupusele intervenţii ar fi vizat implementarea/finanţarea/derularea în bune condiţii a unor proiecte din domeniul sănătăţii cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripţia electronică, Cardul Naţional de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea reţetelor de medicamente necompensate, precum şi în alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor şi proceselor de muncă în administraţia publică), Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea de sisteme informatice la unele consilii judeţene.