Cât s-au chinuit românii să își modernizeze fermele cu bani de la UE. Domeniul a scos la iveală și fraude de proporții

Galerie foto

Dar, per total, gradul de accesare este de peste 80%. În viticultură, chiar de 100%. Începând de luni (13 mai), la Știrile PRO TV, dar și duminică (19 mai), la „România, te iubesc!”, aflați poveștile unor oameni care și-au modernizat fermele cu finanțări de la Uniunea Europeană.

Utilaje și echipamente, roboți, abatoare, unități de procesare, sisteme de irigații, sere, depozite, sunt investiții care au modernizat multe dintre fermele românești. Astăzi, avem agricultori și crescători care lucrează la același nivel cu cei din vestul Europei. S-au zdrobit să ia banii europeni, după ce au trecut prin multă birocrație, însă fără aceste fonduri nu mai există agricultură modernă.

La ieșirea din Reghin se află o zonă industrială, unde a funcționat, până la Revoluție, o fabrică de lapte. Fosta unitate, care deservea întreg orașul, a fost înființată în 1974, dar în perioada post-decembristă a intrat în faliment și apoi în paragină.

În 2021, activitatea a fost repusă pe picioare cu fonduri europene. 5,8 milioane de euro pe o linie de finanțare pe procesare care a mărit capacitatea inițială de la câteva sortimente de branzeturi și lactate la peste 60, în prezent.

Citește și

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Nicu Bumb este directorul unității și vorbește despre importanța banilor luați de la Uniune: „Am obținut acești bani care ne-au ajutat nu mult, foarte mult. E foarte greu ca tu să vii cu banii tăi din buzunar”.

Compania este cu capital românesc și deține două fabrici, la Reghin și la 25 de kilometri de oraș. Și aici se desfășoară în prezent un alt proiect cu bani europeni – o linie de procesare nouă, adusă de scurt timp din Grecia. Până și muncitorii care lucrează sunt greci.

Pentru fabricarea brânzei se folosește o rețetă specială, bazată pe o saramură din localitatea mureșeană Orșova, iar laptele folosit este colectat doar din trei comune, unde mai bine de 2.200 de mici fermieri livrează zilnic materie primă proaspătă.

În prezent, investiţiile în abatoare, fabrici de lactate şi de hrană pentru animale sunt proiectele care primesc cel mai mare punctaj, la AFIR, adică Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

În sesiunea din această iarnă au fost depuse 428 de proiecte, de peste 1 milliard de euro, adică o valoare cu peste 500% mai mare decât suma alocată, de 210 milioane de euro, cât au fost puși la bătaie pentru acest an.

Mircea Dumitru, de la Bod, este președintele asociației crescătorilor de vite din rasa Bălțata Românească. Ține legătura cu zeci de crescători de la noi, dar afirmă că ghidurile pentru măsurile de finanțare au fost făcute mai mult din birou și mai puțin prin consultarea fermierilor. Ba mai mult, unele reguli ar fi fost redactate cu dedicație, pentru ca punctajul maxim la atribuire să fie acordat unor oameni din anturajul autorităților.

Mircea Dumitru fermier: „Niște reguli la care nu pot ajunge toți. Regulile sunt de așa natură că nu sunt pentru toți. Am întâlnit băieți au primit finanțare nici nu știau ce suprafață are grajdul și câte animale intră”.

Mulți fermieri au renunțat complet sau la o parte dintre animalele deținute în ferme și gospodării. Cu atât mai mult, banii europeni sunt de mare ajutor, într-o activitate care primește concurență serioasă, de la ferme de peste hotare, de unde ajunge mult lapte importat, la preț mai mic decât cel românesc.