Primul program național de educație alimentară. Elevii află dacă au greutatea normală și ce gustări pot avea la pachet

Inițiatorii își propun să le deschidă ochii adolescenților care înlocuiesc, aproape zilnic, micul dejun sau prânzul cu gustări hipercalorice, dar sărace în nutrienți utili organismului. La lecții participă inclusiv psihologi.

În prima lecție din cele patru ale campaniei, elevii află dacă au greutatea normală ori ar fi cazul să ia măsuri cât mai repede. Orice sendviș trebuie să aibă felii subțiri de pâine și cel puțin două legume. Un sfert dintre adolescenți sunt obezi. E vorba de ce și cât mănâncă deseori, de poftă, emoții, stres, nerăbdare, tristețe? Greșit! Ar trebui să aibă 3 mese pe zi, la ore fixe, și numai două gustări, când chiar simt foamea.

Dana Dobrescu, mentor mindful snacking: „Cam la cât credeți că ar trebui să mâncăm, pe o scală de la 1 la 10?” Elev: „7!” Dana Dobrescu, mentor mindful snacking: „Exact! 7-8. 1-2-3, mai putem să mai rezistăm.” ​ Copiii află că pot avea la pachet un măr, o banană, o mână de nuci sau un baton cu cereal. Gustările procesate, de la pufuleți cu arome la chipsuri, snacks-uri sau napolitane au multe grăsimi care în timp se depun pe artere. Sigur, contează enorm ritmul normal de veghe și somn - măcar 8 ore, plus o siestă de o jumătate oră, singur cu propriile gânduri. O formă simplă a meditației. Consumul de energizante, deja interzis minorilor, dă insomnii. În plus, ajută să fie mereu conștienți că, pe termen lung, inima le va fi afectată.

Câți dintre părinții de adolescenți strigă zilnic ”Lasă telefonul la masă!!” Apoi se întorc cu spatele și telefonul apare iar. Da, mulți... pe lângă faptul că e o lipsă de respect față de cei din jur, copilul va mânca mai mult. Masticația eliberează aproape instantaneu în creier dopamină, hormonul fericirii. Când butonează telefonul în timp ce mestecă, pentru că îi place, se declanșează o doză suplimentară din aceleași chimicale. Și termină farfuria cu ciorbă și gata, dar dacă are în brațe o pungă de covrigei, nu se lasă până nu o dă gata. Autorii campaniei ”Gustă cu atenție” insistă că mâncatul nesănătos e un viciu. Însă adolescenții pot face ei înșiși schimbări pozitive după ce înteleg corect mecanismele care le afectează alimentația și implicit sănătatea.