Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea ani bisecți. Cum ne afectează viața

Anii bisecți au o importanță majoră în modul în care calendarul nostru funcționează. Dacă nu am avea ani bisecți, calendarul ar deveni inexact și neregulat în raport cu anotimpurile. Asta se datorează faptului că un an calendaristic are aproximativ 365 de zile, iar adăugarea unei zile în anii bisecți ajută la corectarea acestei discrepanțe.

Când își sărbătoresc ziua de naștere persoanele născute pe 29 februarie

Persoanele născute pe 29 februarie își sărbătoresc ziua de naștere o dată la patru ani, în anii bisecți, deoarece această dată apare doar o dată la patru ani în calendarul gregorian standard.

În anii non-bisecți, când 29 februarie nu există, acești oameni au opțiunea de a alege să sărbătorească pe 28 februarie sau pe 1 martie. Această alegere poate varia în funcție de preferințele personale ale fiecăruia.

Unele persoane aleg să celebreze înainte de data lor de naștere reală, pe 28 februarie, în timp ce altele aleg să celebreze după, pe 1 martie. Unele persoane adoptă chiar ideea de a sărbători pe ambele date, extinzând astfel bucuria sărbătorii pe parcursul a două zile.

Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea ani bisecți

Un an bisect înseamnă că există o zi în plus în calendar - 29 februarie. Ziua de 29 a fost introdusă deoarece majoritatea calendarelor moderne din întreaga lume au 365 de zile, dar anul solar real - durata de timp necesară pentru ca Pământul să orbiteze în jurul Soarelui - este de aproximativ 365,25 zile.

„Pentru a compensa ziua parțială lipsă, adăugăm o zi la calendarul nostru aproximativ o dată la patru ani. Acesta este un an bisect”, transmite NASA, conform SkyNews.

Dacă ziua de 29 februarie nu ar fi adăugată în calendar o dată la patru ani s-ar desincroniza în cele din urmă cu anotimpurile.

Originile anului bisect

Se crede că anul bisect ar fi fost introdus de egipteni pentru a echilibra anotimpurile în secolul al III-lea î.Hr.

Aceștia aveau un an de 365 de zile, iar o dată la patru ani, pentru a corecta calendarul, anul avea 366 de zile, adică era un an bisect, potrivit National Geographic.

Dar asta nu a funcționat pe termen lung, deoarece un an solar nu are exact 365,25 zile - este un pic mai scurt, adică are 365,2422 zile.

Asta însemna că, chiar și cu o zi bisectă la fiecare patru ani, fiecare an calendaristic era cu aproximativ 11 minute mai scurt decât calendarul sezonier, ceea ce înseamnă că, o dată la 128 de ani, anul este mai scurt.

În secolul al XVI-lea, romanii au decis să ia măsuri drastice, deoarece credeau că sărbătorile creștine erau celebrate în zile greșite.

Papa Grigore al XIII-lea a dezvăluit propriul său calendar gregorian în 1582 și a eliminat 10 zile din luna octombrie a acelui an pentru a sincroniza din nou anul cu anotimpurile.

„A dezvoltat, de asemenea, un nou sistem de ani bisecți care folosea anul solar de 365,2422 zile, a adăugat o zi bisectă la fiecare patru ani, dar a renunțat la trei zile bisecte la fiecare 400 de ani pentru a împiedica derapajele calendarelor", conform National Geographic.

Ce efecte are anul bisect. Angajații muncesc o zi pe gratis

În anii bisecți angajații cu normă întreagă fac o zi de muncă în plus pe gratis. Asta pentru că, dacă ești plătit cu un salariu anual fix, venitul nu se schimbă în funcție de câte zile sunt în an.

Totuși, dacă sunteți plătit pe oră, 29 februarie ar putea fi o zi norocoasă pentru că, dacă lucrați ore suplimentare în ziua de joi, aveți dreptul de a solicita aceste ore în același mod în care o faceți în orice altă zi lucrătoare.

Legende în anii bisecți

Legenda irlandeză spune că Sfânta Brigid din Kildare, o călugăriță, s-a plâns Sfântului Patrick că fecioarele trebuiau să aștepte prea mult timp până când potențialii pretendenți să le ceară în căsătorie.

Așa că Sfântul Patrick a decis să ofere o zi la fiecare patru ani în care femeile să aibă dreptul de a-și cere în căsătorie iubiții.

Astfel, ziua de 29 februarie este cunoscută pentru că este momentul în care femeile pot cere în căsătorie bărbați.

Se crede că această tradiție a început acum sute de ani, în încercarea de a le oferi femeilor mai multă putere în viața lor amoroasă.

În 1208, scoțienii nu numai că au adoptat tradiția cererii în căsătorie, dar se presupune că au adoptat și o lege care prevedea o amendă pentru orice bărbat care respingea o cerere în căsătorie în ziua bisectă.

În alte țări europene, în special în zonele bogate, o altă pedeapsă consta în faptul că cel care refuza cererea în căsătorie trebuia să cumpere femeii pe care o refuza 12 perechi de mănuși.

29 februarie - zi cu ghinion

Există anumite culturi în care anii și zilele bisecte poartă ghinion. În Grecia, superstiția spune că orice căsătorie care începe în timpul unui an bisect este destinată divorțului.

De asemenea, și romanii credeau cândva că februarie este o lună nefastă care ar trebui dedicată morților - prin urmare, prelungirea ei era pur și simplu deprimantă.

O altă superstiție scoțiană susține că oricine se naște într-o zi bisectă este condamnat să aibă o viață de suferință.