Modifica setarile cookie
Toate categoriile

„Brunch românesc” la Piatra Neamţ. Turiștii au avut prilejul de a afla mai multe despre tradițiile locale

Your browser doesn't support HTML5 video.

Un brunch organizat într-o superbă zi de primăvară la Piatra Neamţ a fost o bună ocazie pentru invitați să afle mai multe despre tradiţiile din zonă.  

Inclusiv despre bucătăria moldovenească. Oaspeții au apreciat cel mai mult sarmalele pregătite ca pe vremuri, în oală de lut.

O organizaţie care se preocupă de conservarea tradiţiilor a adus laolaltă turişti şi producătorii locali din Piatra Neamţ. Oamenii s-au bucurat de soarele călduț de martie și de o masă copioasă, servită la aer curat. Sarmalele au fost vedetele.

Turist: „Cred că toată lumea abia le aştepta şi sunt foarte foarte bune, după cum arată. Suntem mulţumiţi şi ne place ce am găsit”.

După o masă copioasă, siesta se face cel mai bine la căldura unei sobe țărănești.

Citește și
peste
Tradițional, dar în funcție de regiune. De Crăciun, românii nu mănâncă doar porc, ci și curcan sau pește

Turistă: „O sobiţă supertare care dă o căldură foarte bună - nici prea cald, nici prea frig. E locul perfect aici şi recomand să încercaţi”.

Una dintre cele mai frumoase tradiții românești le-a fost împărtășită oaspeților: cusutul iilor.

Vasilică Racariu, voluntară: „Altiţa unei cămăşi înseamnă practic bogăţia întregii cămăşi. Înseamnă identitatea celei care coase. Semnele pe care eu le reprezint sunt semne care duc la unitate, care duc la găsirea locului şi la hotărârea de a rămâne acolo”.

Andreea Ciupercă, voluntară: „O muncă foarte laborioasă şi poate dura chiar şi până la doi ani să termin cămaşa”.

Dana Handaric, organizator: „Ne place să spunem `te cunosc după altiţă" pentru că altiţa - partea de sus a cămăşii - spune povestea noastră, e identitatea noastră. Și cred că asta e tradiţia - e identitatea până la urmă a zonei şi a locului”.

Oamenii s-au strâns în grădina unei case tradiționale renovată cu grijă pentru detalii. Locul arată cât de frumoasă poate fi simplitatea.

Lavinia Cobrea, gazdă: „A fost casa străbunicii mele construită aproximativ acum 100 de ani. Era o căsuţă de chirpici şi cu meşteşug tradiţional local făcută. Noi ne-am încăpăţânat să o păstrăm şi am consolidat-o păstrând specificul arhitecturii nemţene”.

Carmen Irimia, turistă: „Tot ce avem în vârstă acasă și care au astfel de comori trebuie valorificaţi şi ei odată cu aceste comori tradiţionale”.

Fermecaţi de frumuseţea locului şi de aroma bucatelor, turiştii au promis că vor reveni pe meleagurile nemţene.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult