Un mare retailer a scos de la vânzare magiunul de Topoloveni, deși avea vânzări în creștere. Care este motivul
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Oficialul a înaintat în fața Comisiei Economice din Senat un proiect de act normativ în acest sens.
„Este o intervenție asupra pieței libere", sunt de părere economiștii, care se așteaptă la sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Discuțiile pe tema prezenței produselor românești în magazine s-au intensificat odată cu scoaterea de la raft a câtorva alimente autohtone, între care magiunul de Topoloveni, pe care un mare retailer a decis să nu îl mai vândă. Neînțelegerile au apărut de la prețul de achiziție.
Bibiana Stanciulov, producătorul magiunului de Topoloveni: „Cam două sau trei luni au durat negocierile și la final a apărut din partea acestui retailer anunțul de delistare. Au spus că vânzarea era în scădere. Pardon? Aveam cifra cu 30% mai mare decât anul de dinainte”.
Și alți producători se plâng că au întâmpinat astfel de probleme. În acest context, ministrul Agriculturii amenință că acei comercianți care vor scoate de la vânzare produse românești, dar vor aduce în loc unele similare din alte țări vor fi amendați cu 5% din cifra de afaceri.
George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale: „Dânsul a spus că se pun marje mai mari la produsele românești. Au Consiliul Concurenței, ANAF, au acces la toate datele noastre”.
Pe de altă parte, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, anul trecut, pentru prima dată în istorie, România a avut cinci reţele de comerţ alimentar cu afaceri de peste 10 miliarde de lei fiecare. Reprezentanții producătorilor pun aceste câștiguri pe seama adaosurilor comerciale mari.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale ProAgro: „Informațiile sunt corecte, însă acțiunea Guvernului nu este cea corectă pentru că intervenția brutală în piață, nelăsând cererea și oferta să fie pe o piață liberă, va duce la noi scumpiri”.
Bogdan Belciu, economist: „Ideea de a promova produse românești este foarte bună, dar trebuie măsuri structurale, fundamentare. În sensul de a stimula producătorii români să producă mai bine, mai eficient, în cantități mai mari. Ei trebuie să aibă infrastructura necesară, să fie ajutați să poată să distribuie produsele mai ușor. Protecția produselor românești forțată, care intră în conflict cu legislația europeană, poate fi sanționată”.
Economiștii sunt de părere că plafonarea prețurilor în cazul alimentelor de bază tot o intervenție forțată a statului a dus la scumpirea a altor produse pentru ca retailerii să își limiteze pierderile.
De altfel, nu ar fi prima dată când autoritățile din România intră în vizorul Comiei Europene din această cauză. Un exemplu este adoptarea în 2022 a legii care obligă ca mai bine de jumătatea din marfa expusă în magazine să fie românească.
Comisia Europeană nu a fost de acord cu argumentele aduse de autorități în favoarea legii care impune marilor comercianți să asigure 51% din oferta de alimente de la producători locali. Potrivit comisarilor, această măsură ridică probleme în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Așadar, împotriva României a fost declanșată o procedură de infrigement din această cauză.