România ocupă un loc fruntaș în Europa la capitolul tineri care nu lucrează, nu sunt la școală ori la cursuri de calificare
Your browser doesn't support HTML5 video.
Sunt aproximativ 400.000 și au între 16 și 24 de ani. Potrivit Eurostat, numărul lor a crescut în pandemie. Majoritatea provin din medii vulnerabile și au abandonat școala. Firmele care îi angajează primesc ajutor din fonduri europene, iar statul român vrea să mărească vârsta, în cazul lor, până la 29 de ani.
Ionuț are 20 de ani și a crescut într-un centru de plasament. A reușit să termine liceul, iar acum a apelat la un ONG care să îl ajute să își găsească drumul în viață. Este un caz fericit, pentru că a fost consiliat și se pregătește să se angajeze.
Ionut, tânăr NEET: "E o reușită pentru mine. Simt lucrul ăsta. Simt că e evoluție, creștere. Eu, la început, când am venit în această asociație, eram foarte introvertit, foarte închis, foarte crispat, de-abia scoteam câteva cuvinte și nu prea inspiram credibilitate."
Studiile arată că acești tineri provin, în mare parte, din medii vulnerabile, sunt oameni fără sprijin, din sistemul de Protecție a Copilului, cu părinți plecați în străinătate, iar numărul crește odată cu abandonul școlar, care în sistemul nostru de educație este foarte mare, mult peste media europeană.
Adriana Preda, directorul unui ONG: "În primul rând, ei ajung în această situație nu datorită lor, ci datorită mediului în care cresc. Vorbim de lipsă de oportunități, vorbim de lipsă de educație, vorbim de lipsa locurilor de muncă. Mai mult decât atât, ca să spijini un tânăr NEET, ai nevoie de un ecosistem, autorități, societate civilă, instituții educaționale și, mai ales, angajatori."
Fenomenul este îngrijorător în toată Europa. Din această cauză, Uniunea Europeană a lansat o mulțime de programe pentru identificarea și integrarea acestor tineri. În prezent, 14,2 % din populația în vârstă de 15-29 de ani face parte din această categorie "Not in Education, Employment or Training", adică "nici la școală, nici la serviciu sau în pregătire", pe scurt generația NEET.
Ana-Maria Andronic, psihoterapeut: "Așteaptă să le dăm totul de-a gata, dar într-un final înțeleg și îi ajutăm treptat să vadă că ține foarte mult de ei, că au nevoie să facă un efort. Mulți dintre ei se adaptează și înțeleg că ușurel vor ajunge și la succes dacă au răbdare, alții renunță."
Uniunea Europeană a pus la dispoziție României fonduri de aproape 200 de milioane de euro pentru acești tineri.
Corina Scarlat, purtător de cuvânt al ANOFM: "Angajatorii care încadrează în muncă tineri NEET primesc subvenții de 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, dar se fac demersuri pentru a se lărgi plaja de vârstă, să fie între 16 - 29 de ani, tinerii considerați NEET."
Doar în luna mai a acestui an, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a înregistrat peste 10.000 de tineri care nu lucrează și nici nu sunt la școală.