Reapar specii dispărute la noi în țară. Dropia s-a restabilit în vestul țării
Your browser doesn't support HTML5 video.
Schimbările climatice, defrişările masive şi poluarea afectează înaripatele, chiar şi pe cele altădată, comune cum sunt mierla de-apă ori ciocârlia. Avem, totuşi o veste bună. Dropiile au reînceput să cuibărească în vestul ţării.
Defileul Mureşului superior a fost luat la pas de zeci de ornitologi, biologi şi voluntari. Au mers 50 de kilometri ca să numere pescăreii negri sau mierla de apă, aşa acum mai este cunoscută.
Papp Judit: „E o pasăre mică, e destul de greu de observat, din păcate am văzut destul de puține.'' Papp Tamaș, ornitolog: „În fiecare an numărăm cât mai puţine mierle. Anul ăsta arată destul de rău, cel puţin pe porţiunea pe care am parcurs-o.''
În urmă cu un an, ornitologii şi voluntarii din Mureş au numărat doar 160 de exemplare, de patru ori mai puţine faţă de anii precedenţi.
„Mierla cuibăreşte numai în pîraiele curate, în care îşi găseşte hrană, numai iarna, când aceasta îngheaţă, coboară pe râuri mari'' explică ornitologul.
Și alte specii sunt tot mai periclitate în ţara noastră!
Alexandru Stermin, specialist ornitolog: „Ciocârlia este o specie comună, dar ea, în ultimii 20 de ani, are tot mai puțini indivizi. Vorbim despre mărăcinari, care înainte erau foarte mulţi şi acum numărul lor a început să scadă”.
Zoltan Benko, reprezentant Societatea Ornitologică Română: „Dispar habitatele lor specifice şi sursa lor de hrană din cauza intensificării agriculturii şi amenajării agresive a habitatelor”.
Avem însă şi o veste bună.
Alexandru Stermin, specialist ornitolog: „La un moment dat, populaţia de dropie a dispărut din România, dar pentru că au început să se aplice nişte politici şi nişte practici de mediu favorabile se pare că în zona de vest a ţării să vină şi să cuibărească aici”. Activiştii grupului Milvus au numărat chiar mai multe dropii decât se aşteptau, în zona de câmpie din Salonta, la recensământul pe care-l fac iarnă de iarnă. În imaginile surprinse de ornitologi, se văd aceste păsări masive cum îşi caută hrana pe sub zăpadă, nestingherite de alte animale. Attila Naghy - manager proiect Asociaţia " Milvus": „Anul ăsta, am numărat 40 de exemplare, toate la un loc. Anul trecut am reuşit să depistăm primul cuib existent pe teritoriul României, după multe decenii." Specialiştii atrag însă atenţia că nu este important numărul de exemplare dintr-o specie, ci diversitatea lor într-un ecosistem. Poluarea şi distrugerea habitatelor rămân marile ameninţări.