Războiul din Ucraina, urmărit pe radar din satul românesc care va deveni cea mai mare bază NATO din Europa: ”E suprarealist”

Șase avioane de luptă RAF Eurofighter Typhoons stau pe calea de rulare, cu motoarele urlând, în timp ce personalul de la sol se grăbește să facă ultimele retușuri înainte de decolare, se arată într-un reportaj BBC realizat în Constanța, la Mihail Kogălniceanu.

În depărtare, un nor de praf se ridică în ceața verii peste șantierul celei de-a doua piste, lungă de 3,5 km, lângă prima. Vântul fierbinte din nord se izbește de noile și vechile hangare.

Baza aeriană Mihai Kogălniceanu (MK) își ia numele de la satul din apropiere, numit după un politician liberal din secolul al XIX-lea, scriu englezii.

Acum, acesta este decorul puțin probabil până recent pentru ceea ce se transformă în cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare chiar decât Ramstein în Germania.

Președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul în Ucraina pe motiv că NATO invadează flancul european al Rusiei. Ca răspuns la invazia sa, mai multe piese s-au mutat pe tabla de șah NATO.

Baza MK va avea în curând o escadrilă de F-16 românești – cumpărate recent din Norvegia – precum și drone MQ-9 Reaper, dar și un oraș militar prin care se vor rota armata NATO, forțele aeriene și personalul naval din 32 de țări.

”Zburăm cu avioane înarmate, așa că le transmitem un semnl clar”

Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza se află la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși.

Acesta este al treilea și ultimul stagiu de serviciu al pilotului RAF Lt Charlie Tagg la Mihail Kogălniceanu. „Există o prezență mult mai mare din SUA aici, mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente”.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat atât zonele pe care le zboară, spune el, cât și poziția strategică a misiunii. În 2021, în ultimul său stagiu, piloții de vânătoare NATO au zburat departe peste apele internaționale din Marea Neagră. Dar acum se țin de limita de 20 de kilometri deasupra apelor teritoriale românești și bulgare, „pentru a evita neînțelegerile, situațiile de escaladare cu rușii”.

„Înainte am fost aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai degrabă o asigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România, că suntem aici și suntem dispuși să le apărăm”.

Nu a existat niciun apel pentru a intercepta vreun avion rusesc de când a sosit, spune el, deși au existat misiuni anterioare, deasupra Mării Baltice.

„Vor doar să ajungă din ”greșeală” - nu este împotriva niciunei legi internaționale, au dreptul să facă asta. Dar vom pune o aeronavă lângă acel avion advers. Din punct de vedere al posturii, le aratăm rușilor că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, așa că transmitem un mesaj clar”.

Orice zbor al rușilor în apropiere oferă informații complete despre dotările avioanelor lor

„Și, de asemenea, oferă informații valoroase pentru noi, înregistrăm numerele de serie ale aeronavelor și armele pe care acele aeronave le poartă, cum se alimentează și avem astfel întreaga imagine a informațiilor”.

Târziu în noapte, în complexul britanic de pe baza MK, el urmărește războiul care se desfășoară în Ucraina vecină pe ecranele sale radar.

„Am putut vedea drone Shahed intrând în Odesa. Sursele de căldură de la sol, unde armele impactează, la fluxurile radar care urmăresc aeronave, atât aeronave prietenoase, cât și aeronave nu atât de prietenoase. Deci este destul de suprarealist”.

În timp ce avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii, au fost cunoscute două incidente peste Marea Neagră. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la controlul de la sol și a încercat să doboare un avion britanic de colectare a informațiilor cu un echipaj de până la 30 de persoane.

În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, decolată din România, a fost doborâtă în mod deliberat de un avion rusesc SU-27 Flanker, deasupra apelor internaționale.

Cea mai mare problemă a militarilor americani: produsele comandate online ajung în săptămâni aici, nu în câteva ore

Viața de zi cu zi la baza MK, pentru toate acestea, este în mare parte calmă. În fața blocului de birouri al comandantului de bază Nicolae Crețu, pescărușii și corbii culeg zgomotos dintr-un șir de cireși. În biroul său semi-permanent, Scott Delay de la American Army Support - Black Sea, plănuiește logistica pentru cei 1.840 de personal american pe care îi sprijină în prezent baza.

„Încercăm să le oferim o senzație de acasă cât timp sunt aici. Deci nu este cu adevărat diferit de orice comunitate. Are doar un gard în jurul său”.

Un lucru cu care soldații americani au probleme să se obișnuiască, spune el, este că timpii de livrare pentru articolele comandate pe internet pot fi săptămâni în România, mai degrabă decât ore.

Înainte să părăsesc baza, pilotul britanic Charlie Tagg își prezintă avionul. De aproape, Typhoon pare puternic, dar puțin îmbătrânit. Dar armele, explică el, sunt îmbunătățite tot timpul. Acum poate arunca trei tipuri diferite de bombe.

„Și primim noi radare, care ne vor permite să detectăm și să anihilăm amenințările și mai departe”.