Mâncarea tradițională la care renunță mulți români. Ingredientul principal devine tot mai greu accesibil
Your browser doesn't support HTML5 video.
Noi importăm masiv orez din alte țări cu producție mare, inclusiv din Asia. Orezăriile românești dispar de la un an la altul, așa că producția este printre cele mai mici din Uniune.
Alex Ilinca, Brand Chef pentru o rețea de restaurante: „O să facem un risotto cu un pesto de leuștean, brânză de oaie pecorino, roșii uscate și dovlecei.”
Iată un fel de mâncare preferat de tot mai mulți români, care se face simplu, chiar și într-un sfert de oră. Mulți au renunțat astfel la tradiționalul pilaf.
Alex Ilinca, Brand Chef pentru o rețea de restaurante: „80% eu zic că da, acum toată lumea mănâncă risotto, chiar dacă e pilaf, și acasă e tot risotto, pentru că și în magazine găsim multe tipuri de orez italienesc, tipuri de orez”.
Orez italienesc, bulgăresc sau chiar de mai departe, din India ori Myanmar folosim și la felurile românești de mâncare: sarmale, ardei umpluți sau orezul cu lapte, apreciat mai ales de copii. Cea mai mare parte din orezul consumat în România este de import.
Un român consumă în medie peste 450 de grame de orez pe lună și cheltuiește aproape patru lei, potrivit INS. Cererea crește de la un an la altul, însă producția locală, nu. Dacă în urmă cu 10 ani, suprafața cultivată cu orez în România ajungea la aproape 13.000 de hectare, astăzi mai sunt doar 3.300 de hectare, de aproape patru ori mai puțin. Producția a scăzut și ea de peste două ori și jumătate.
Gabriel Razi, analist piață agricolă: „Infrastructura s-a degradat și distrus treptat, astfel că în momentul ăsta e nevoie de investiții foarte mari din partea fermierilor pentru a revitaliza producția de orez. Condițiile meteo ar arăta că putem să facem orez, în condițiile în care vecinii noștri bulgari au producție mult mai mare”.
Ne bazăm așadar pe orezul din alte țări, dar prețul pe piețele internaționale se apropie de cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. De pildă, în ultimele șase luni, a crescut cu aproximativ 20 de procente. Mult, pentru un aliment de bază în multe țări, spun specialiștii.
Claudiu Cazacu: „Există niște factori ce țin de vreme, factori climatici, care au făcut ca producția în anumite state să fie limitată, iar asta a condus la restricții de export din partea Indiei. În plus, valul recent de creșteri este cumva impulsionat de ceea ce se întâmplă în Brazilia, unde vremea exagerat de ploioasă a creat dificultăți în strângerea recoltei”.
În magazinele din România, prețul orezului a crescut în 2022 și 2023 cu peste 13 procente pe an. Acum prețul s-a stabilizat, însă dacă la nivel internațional va continua să crească, este posibil să vedem și noi scumpiri în următoarele luni.