Postul Crăciunului 2024. Cât durează și când e dezlegare la pește în Postul Nașterii Domnului

Acest post, care durează 40 de zile, este marcat de anumite reguli alimentare, printre care și dezlegarea la pește în anumite zile.

Iată datele exacte când este permis consumul de pește în Postul Crăciunului 2024, precum și tradițiile și obiceiurile specifice acestei perioade.

Postul Crăciunului 2024 începe pe 15 noiembrie

Postul Nașterii Domnului, cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului, este unul dintre cele patru posturi mari de peste an, alături de Postul Paștelui, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului. În anul 2024, Postul Crăciunului începe joi, 15 noiembrie, și se încheie în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie.

Această perioadă de 40 de zile este dedicată purificării spirituale și trupești, pregătindu-i pe credincioși pentru sărbătorirea Nașterii Domnului Iisus Hristos. Postul Crăciunului este un moment de introspecție, rugăciune și fapte bune, prin care creștinii ortodocși își exprimă credința și devotamentul față de Dumnezeu.

Când e dezlegare la pește în postul Crăciunului

Deși Postul Crăciunului presupune abținerea de la anumite alimente, cum ar fi carnea și lactatele, există și zile cu dezlegare la pește, când credincioșii pot consuma preparate din pește. Aceste zile sunt stabilite de Biserica Ortodoxă, în funcție de sărbătorile religioase care cad în perioada postului, conform calendarului creștin ortodox.

Iată zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2024:

· Joi, 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

· Sâmbătă, 23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcea

· Duminică, 24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement, episcopul Romei

· Luni, 25 noiembrie: Sfântul Mare Mucenic Mina

· Sâmbătă, 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României

· Duminică, 1 decembrie: Sfântul Prooroc Naum

· Sâmbătă, 7 decembrie: Sfânta Mare Muceniță Ecaterina

· Duminică, 8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie

· Marți, 10 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon

· Sâmbătă, 14 decembrie: Sfântul Prooroc Daniel și Sfinții Trei Tineri

· Duminică, 15 decembrie: Sfântul Prooroc Avacum

· Sâmbătă, 21 decembrie: Sfântul Ierarh Petru Movilă

· Duminică, 22 decembrie: Sfântul Mucenic Iulian.

Este important de menționat că, în zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie, este dezlegare la pește, indiferent de sărbătoarea religioasă. De asemenea, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri se prăznuiește un sfânt important, marcat în calendarul ortodox cu cruce neagră, este dezlegare la untdelemn și vin, iar dacă sărbătoarea este marcată cu cruce roșie, este dezlegare la pește.

Ce tradiții și obiceiuri se respectă în postul Crăciunului

Pe lângă restricțiile alimentare, Postul Crăciunului este asociat cu o serie de tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație, care au rolul de a-i pregăti pe credincioși pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

În acest timp, preoții încurajează credincioșii să se abțină nu doar de la anumite alimente, ci și de la gânduri necurate și alte ispite. Se recomandă ca aceștia să ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă la biserică, să se împace cu persoanele cu care sunt în conflict și să renunțe la plăcerile trupești, întrucât acestea pot aduce păcatul.

Postul înseamnă nu doar reținerea de la anumite alimente, dar și de la dorințe și gânduri nepotrivite. Oamenii trebuie să devină mai buni și mai iertători în această perioadă, să se abțină de la critici și de la gânduri negative, scrie condoleante.ro.

În primele secole, durata postului varia între șapte zile și șase săptămâni. Uniformizarea perioadei de post la 40 de zile s-a realizat la sinodul de la Constantinopol din 1166, stabilindu-se începutul postului pe 15 noiembrie.

Postul Crăciunului, o perioadă de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, presupune o serie de restricții alimentare, menite să curețe trupul și sufletul. Printre alimentele interzise se numără:

· Carnea, inclusiv peștele (cu excepția zilelor cu dezlegare) și produsele din carne (mezeluri, preparate din carne).

· Ouăle și lactatele: lapte, brânză, iaurt, smântână, unt.

· Prăjituri, ciocolată, bomboane, produse de patiserie care conțin ingrediente de origine animală (unt, lapte, ouă).

· Vin, bere, lichior.

· Uleiul și vinul sunt, de asemenea, interzise în anumite zile (luni, miercuri și vineri), când se ține post negru.

Există numeroase alternative pentru cei care doresc să înlocuiască alimentele de origine animală. De exemplu, laptele obișnuit poate fi înlocuit cu lapte de ovăz, migdale sau soia; untul, cu uleiuri vegetale sau pastă de avocado; iar ouăle, cu tofu sau piure de fructe.

În anumite regiuni, vesela este curățată cu cenușă sau leșie, pentru a nu rămâne nicio urmă de carne. De asemenea, pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, iar în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, se evită măturatul și scoaterea gunoiului, pentru a nu „alunga norocul” din casă.

Ce este interzis să faci în Postul Crăciunului

Pe lângă restricțiile alimentare, Postul Crăciunului mai presupune și alte interdicții, precum:

· Organizarea de nunți: Biserica nu oficiază cununii în această perioadă.

· Cultivarea gândurilor și faptelor necurate: Postul este un prilej de purificare spirituală, de aceea trebuie evitate certurile, invidia, mânia și alte manifestări negative.

Rugăciunea care se citește în Postul Crăciunului

În această perioadă, creștinii își întăresc credința prin rugăciune. Iată rugăciunea care se citește în Postul Crăciunului, aducătoare de liniște și împlinire:

„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare, departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta Veche şi Nouă aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm şi Ţie ne rugăm: întăreşte-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguinţă, spre mărirea numelui Tău celui sfânt şi spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor şi spre biruinţa asupra păcatului; că împreună cu Tine răstignindu-ne şi îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte şi să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta în toate zilele vieţii noastre. Că Ţie se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte, şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”