Populația de urși din România va fi evaluată printr-un studiu cu analiză ADN, finanțat de UE
Your browser doesn't support HTML5 video.
Pâna în 2023 ar trebui să știm câți urși avem și dacă habitatul și hrana le sunt suficiente. Între timp, reprezentanții mai multor consilii județene s-au adresat Parlamentului European cu o petiție prin care cer printre altele, să fie permisă recoltarea urșilor într-o cotă de prevenție.
Sunt însă voci care se tem că vor fi organizate vânători pentru trofee. Acum, în țara noastră sunt împușcați doar cei care au făcut pagube însemnate sau victime omenești și asta cu aprobare specială de la Ministerul Mediului.
Studiul științific, finanțat cu 10 milioane de euro, pornește de la principiul că fiecare urs are o amprentă ADN unică.
Drept urmare, ceretatorii vor strânge mostre de piele, păr, salivă și chiar excremente din care vor extrage profilul genetic al fiecărui exemplar. Este cea mai precisă dintre metodele de monitorizare a populațiilor de animale sălbatice.
Mihai Pop, Asociația pentru Conservarea și Dezvoltarea Biodiversității: „Cel mai amplu program ce cercetare genetică în Europa a fost făcut în Suedia dar rezultatele lor au fost calibrate în permanență și cu alte metode - urși cu coliere, telemetrie, a fost o combinație de metode. "
Tanczos Barna, Ministrul Mediului: „Cel mai important lucru și care nu s-a făcut de ani de zile în România este evaluarea cantitativă și calitativă a populației. Ministerul a făcut un pas înapoi, nici măcar nu a evaluat populația de urs ca să poată să spună că trebuie sau nu trebuie să facă ceva. Nu avem, de 6 ani de zile, de când ministerul s-a retras complet din această acțiune, nicio informație credibilă, științifică, despre populația de urs."
Nevoia unei numărători științifice este cu atât mai mare cu cât, în ultima vreme, sunt tot mai mulți cei care susțin că urșii s-au înmulțit peste măsură. În lipsa de hrană, coboară în zonele locuite unde fac pagube și chiar victime.
Președinții Consiliilor Județene din Harghita, Covasna, Mureș și Brașov s-au adresat Parlamentului European, unde au cerut măsuri ferme de intervenție, inclusiv revenirea la cotele recoltare.
Csaba Borboly, președinte CJ Harghita: „Vânătoarea controlată poate fi un element din sistemul de prevenire, dar nu una exclusivă. Dorim ca specia să se mențină la noi ca o valoare naturală deosebită dar managementul speciei și cel al pagubelor trebuie complet regândite."
Activiștii de mediu spun că revenirea la cotele de recoltare a ursului ar deschide calea partidelor de vânătoare mascată.
Gabriel Păun, președinte Agent Green: „Cotele nu înseamnă altceva decât să deschizi sezonul și să chemi bogătașii să vină să vâneze un urs mare - pentru că ei nu vânează urșii mici care creează probleme, vin să vâneze urșii mici care fac probleme - să îl ducă acasă pe zid pentru 10-15 mii de euro. Despre asta e vorba.”
Studiul științific de evaluare a populațiilor de urs pe baza profilului genetic ar trebui să fie gata în 2023 și va cuprinde două cicluri de numărare. Potrivit proiectului, vor fi implicați și 10 experți internaționali dar și un institut european de cercetare.