Pescuitul ilegal, un fenomen tot mai răspândit în România. Parlamentarii cer creșterea pedepselor pentru braconieri
Your browser doesn't support HTML5 video.
Aceștia spun că fenomenul nu poate fi stârpit dacă pedepsele nu cresc, astfel încât braconierii și cei care trăiesc din comercializarea ilegală a peștelui, să nu mai scape doar cu amenzi.
Cei care au analizat fenomenul spun că adevărate grupări organizate fac legea, în special în Delta Dunării, și întind kilometri de plase monofilament. Peștele capturat ilegal, inclusiv sturioni, ajunge apoi în cherhanale sau pescării. Pescarii prinși sunt amendați, dar valoarea este mică, raportat la câștiguri. Pentru pescuitul electric, de exemplu, care afectează întreaga faună, legea prevede închisoare de la 6 luni, la 3 ani. Dar, de regulă, pedepsele sunt cu suspendare.
Alexandru Kocsis, deputat: „Am prevăzut pedepse de la trei la şapte ani, de această dată. Peştele capturat în ape naturale şi valorificat la negru depăşeşte 70% din totalul peştelui capturat.” Autorităţile de control spun că fenomenul este atât de mare încât nu reușesc să supravegheze tot. Octavian Berceanu, comisar-sef, Garda Naţională de Mediu: „Exista reţele întregi de crimă organizată care se ocupa cu pescuitul ilegal şi cu comercializarea ulterioară.// Foarte mulţi agenţi comerciali din această zonă au rămas fără dreptul de activitate undeva la cinci sute de mii de lei, cuantum al amenzilor.”
Raportările oficiale privind pescuitul comercial arată o scădere enormă a stocurilor. De exemplu, acum o sută de ani pescuiam aproape 1.900 de tone de crap pe an. Acum sunt raportate doar 132 de tone. Tudor Ionescu, Centrul de Biodiversitate Acvatică: „Dacă ne uitam la pescuitul recreativ-sportiv din ultimii ani, li se aloca o cotă de pescuit, dar raportările sunt zero.” Nu ne putem îmbăta cu apă rece şi să credem că reducerea dramatică a capturilor raportate oficial în ultimii ani ar avea la baza doar scăderea stocurilor de peşte. De fapt, în spate, stau braconajul şi capturile nedeclarate. Amendă pentru pescuitul fără licenţa în Franţa poate ajunge la cinci mii de euro, iar în Germania, la şapte mii de euro. La noi este între 300 şi 600 de lei.
