Numărul românilor care au fugit de fapt din țară în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Trucurile la care apelau pentru a pleca

Nicolae Ceaușescu este figura centrală a regimului comunist din România, perioada în care acesta s-a aflat la conducerea țării, 1965-1989, având un impact profund asupra istoriei noastre. Printre cele mai importante întrebări legate de această perioadă este cea legată de numărul celor care au fugit din țară.

O statistică recentă arată că între 1969 și 1989, perioadă care include mare parte din regimul ceaușist, numărul celor care au fugit din România a fost de aproximativ 100.000 în doar 20 de ani, conform CNSAS. Mai exact este vorba de 97.000 români, aproximativ întreaga populație a orașului Buzău, după cum arată ultimul recensământ.

„Numărul oamenilor fugiţi din România, dintr-o statistică a Securităţii, pe care o prezentăm schiţat, este de puţin sub 100.000 de oameni, adică în jur de 97.000. Perioada observată este 1968-1989, aşadar după schimbarea pedepselor din Codul Penal referitoare la trecerea ilegală a frontierei: dacă până în 1968 trecerea ilegală a frontierei sau tentativa de trecere ilegală erau considerate act de trădare şi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, după 1968 au devenit infracţiuni de drept comun. Pentru trecerea sau tentativa de trecere ilegală se aplica pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, transmite CNSAS.

Datele din arhivele regimului comunist arată că românii au dat dovadă de creativitate în încercările lor de a părăsi țara. Astfel, 25.500 pur și simplu au fugit de pe teritoriul țării și au trecut granița în mod ilegal.

Citește și

Cum arată acum stațiunea construită de Ceaușescu ca să găzduiască JO de Iarnă. A fost proiectată de arhitecți din Elveția

Cu toate acestea, majoritatea celor care au plecat din țară au apelat la diferite tertipuri pentru a face asta. Mai exact, aceștia au călătoreau în străinătate folosind diverse justificări acceptate de autorități și pur și simplu nu mai reveneau.

„Fugarii” aveau diferite niveluri de şcolarizare şi ocupaţii diferite (la momentul plecării): 38.000 aveau studii elementare, 14.000 şcoala profesională, 26.000 studii medii şi postliceale, 17.000 studii superioare şi aproximativ 2000 fără studii precizate sau fără studii.

„Pe criteriul etniei, fugarii erau români (50.400), germani (24.200), maghiari (19.200), evrei (1800), romi (1500) şi alte etnii, de ordinul sutelor (turci, tătari, greci, slovaci, ucraineni etc.)

Ţările vizate de fugari erau, cu precădere, cele europene, Germania (majoritatea persoanelor alegeau această destinaţie), Austria, Suedia, apoi, în ordinea numărului de persoane, S.U.A., Canada, Israel, Grecia, Turcia”, mai transmite CNSAS.