Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Izvoarele termale și minerale, înregistrate pe o hartă digitală. Turiștii vor putea descoperi locuri și tratamente

Your browser doesn't support HTML5 video.

Deşi România deţine o treime din apele termale din Europa, sectorul balnear rămâne printre cele mai puţin dezvoltate din ţară.

Conştienţi de potenţialul fantastic, mai mulţi specialişti au inventariat izvoarele şi le-au înregistrat într-o hartă digitală a resurselor minerale. Este în plină dezvoltare şi poate fi accesată de oricine, de turiștii care pot descoperi locuri pentru tratamente, de autorități, dar și de potențiali investitori care ar putea valorifica zonele bogate în resurse subterane de apă.

La Balvanyos, în Covasna, istoria apelor minerale se scrie din 1895, când un localnic a descoperit, în timp ce era la vânătoare, un izvor de apă minerală.

Vânătorul a construit piscine cu apă minerală, dar și spații de cazare. Așa a apărut stațiunea Băile Csiszar care a funcționat vreme de 50 de ani. Apoi a fost preluată de stat și după 89 totul s-a prăbușit.

„În toată pădurea sunt vile ajunse în paragină. Acolo a fost și un restaurant. Vorbim de construcții care acum mai bine de 100 de ani erau sufletul acestei stațiuni."

Citește și
Apă termală
Imensă resursă de apă termală, în nordul Bucureștiului, pe un teren abandonat. „Tot ce este aici nu are stăpân”

Locul a fost răscumpărat acum zece ani de Johann Taierling, stră-străneportul celui care l-a descoperit. Noul proprietar a amenajat aici opt piscine, cinci ciubere și trei saune. Are în plan să refacă și casele.

Johann Taierling, proprietar: „Avem o piscină cu apă minerală foarte benefică reumatismului în primul rând, cei în vârstă care vin îl folosesc pentru a scăpa de durerile de articulații. După o cură de 10 zile, o săptămână oamenii chiar se simt bine și scapă de durerile reumatice."

Împreună cu autorităţile, specialiștii din domeniu au lansat prima hartă care face inventarul resurselor minerale din țară.

Vajda Lajos, Clusterul Regional Balneoturistic Transilvania: „Avem vreo 34-36 localităţi unde există acest potențial și poate împreună vom ajunge ca aceste localități să aibă un statut special."

Jakab Istvan Bârnă, vicepreşedintele consiliului judeţean Covasna: „Mai sunt izvoare în mijlocul unei localități sau în păduri, în locuri greu accesibile pe care le cunosc doar localnicii și de asta cred eu că e important că avem coordonate GPS pe o platformă."

Proiectul va fi extins la nivel naţional și conține informații despre afecțiunile ce pot fi tratate cu apele respective.

Harta digitală a resurselor minerale este finanțată prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult