În România digitalizării, ministerul cu cea mai mare birocrație investește 5 milioane de euro în mii de imprimante DOCUMENT

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – cel mai masiv minister din țară și cu cea mai mare birocrație din administrația publică română- va plăti în următoarele 24 de luni suma de 5 milioane de euro pentru achiziția a 5.400 de imprimante, care vor ajunge în birourile structurii centrale și altor unități din subordine – în total, 44 de locații, din toată țara.

Uriașa achiziție, care pune implicit în mișcare un aflux de-a dreptul industrial de hârtie, a fost realizată pe fondul obiectivului asumat la nivel guvernamental de digitalizare a administrației din România, adică renunțarea la hârtie.

Astfel, potrivit datelor prezentate de Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), MAI a încheiat pe 3 martie 2023 un acord cadru pentru ”Achiziție în comun de echipamente de tip imprimante/multifuncționale și aplicație de monitorizare și autentificare cu card pentru Aparatul Central și alte unități subordonate MAI”. Contractul a fost atribuit în urma unei licitații deschise inițiate pe 14 septembrie 2022 și la care au depus oferte 11 companii. Valoarea totală a acordului care se întinde pe perioada a doi ani este de 20.779.732,32 de lei, fără TVA, echivalentul a 5 milioane de euro, dacă adăugăm și TVA.

Informațiile complete despre achiziția MAI pot fi consultate în DOCUMENTUL atașat, la finalul acestui articol.

Câștigătoare au fost desemnate trei firme, care și-au împărțit între ele loturile acordului-cadru. Astfel, 2M Digital SRL București (reprezentată de Gheorghe Codreanu) va furniza imprimante în valoare de 4.608.465 lei, fără TVA, Mida Soft Business SRL București (reprezentant Dumitru Daniel Moruz) va încasa 2.612.428,45 lei, fără TVA, iar Eta2u SRL Timișoara (reprezentată de Romulus Lucaciu) a primit grosul contractului, respectiv 13.558.838,87 lei, fără TVA.

Ce spune caietul de sarcini: 5.400 de imprimante și multifuncționale, către 44 de instituții publice ale MAI

Potrivit datelor din caietul de sarcini al achiziției, acordul prevede achiziția unor cantități maxime de 1.780 de imprimante monocrom A4, 785 imprimante color A4, 1.389 multifuncționale monocrom A4, 805 multifuncționale color A4,  și 641 de multifuncționale color A3. La acestea se adaugă 246 aplicații de monitorizare și autentificare cu card și 201 aplicații de monitorizare și autentificare cu card YSOFT.

Cele 5.400 de imprimante și multifuncționale vor merge în birourile MAI din București, la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație, Direcția Generală Anticorupție, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naționale etc.

De asemenea, 19 prefecturi se află și ele pe lista instituțiilor MAI care vor beneficia de noile imprimante.

Achiziția celui mai mare minister din România, adică locul unde se acumulează cea mai mare birocrație, are pe loc pe fondul declarațiilor repetate ale guvernanților cu privire la digitalizarea administrației publice.

Ministrul Digitalizării recunoaște că există o teamă de digitalizare în rândul funcționarilor publici

Așa se face că Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, declara în noiembrie 2022 că dosarul cu șină va dispărea din România în 3-5 ani. Ministrul recunoștea însă că există o teamă de digitalizare în rândul funcționarilor publici- teamă pe care o putem pune printre motivele poate nespuse ale achiziției de la MAI.

Tot ministrul Digitalizării anunța în februarie că, începând cu 1 iulie 2023, toate entitățile ce prestează un serviciu public nu vor mai avea voie să ceară copii după acte emise de statul român.

Chiar zilele trecute, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declara la Știrile PRO TV că digitalizarea este o prioritate, iar statul ”nu va mai cere hârțogăraie”.

”Prima măsură este legată de simplificare și digitalizare – adică, cu alte cuvinte – nu o să mai cerem hârțogărie unui beneficiar dacă certificatul de atestare fiscală îl putem obține prin simpla interogare a bazelor de date”, a spunea Boloș.

Iar Guvernul acționa chiar și prin hotărâri de urgență în acest sens, încă din 2020. Executivul anunța în martie 2020 mai multe măsuri privind utilizarea înscrisurilor în format electronic, care ”vor permite desfășurarea în format digital a proceselor vitale funcționării statului, precum procesul legislativ exercitat de către Parlamentul României și procesul executiv exercitat de către Guvernul României”.