Domnitorul Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii Curtea de Argeș

Galerie foto

Pentru faptele pe care le-a făcut de-a lungul vieții, Neagoe Basarab a fost canonizat pe 8 iulie 2008 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pomenirea Sfântului Voievod Neagoe Basarab se face în fiecare an, pe 26 septembrie.

Cine a fost Neagoe Basarab

Neagoe Basarab s-a născut în anul 1482 la Curtea de Argeș. A fost fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu și al soției acestuia, Neaga din Hotărani. Există istorici care susțin că Neagoe Basarab ar fi fost fiul lui Basarab al IV-lea cel Tânăr, domn al Țării Românești în două rânduri: noiembrie 1477 - septembrie 1481 și noiembrie 1481 - martie 1482.

Neagoe Basarab i-a avut drept profesori pe călugărul Macarie de la Bistriţa, patriarhul Nifon, refugiat la Curtea Craioveştilor, şi Maxim Brankovic. În tinerețe, el a învățat mai multe limbi de circulație europeană, precum greaca, slavona și latina.

Ulterior, alături de călugărul Macarie în 1508, a participat la tipărirea Liturghierului slavon și la tipărirea cărților liturgice ortodoxe, Octoihului, în 1510, și a Tetraevangheliarului, în 1512.

După o serie de călătorii în Ungaria, Austria și Imperiul Otoman, Neagoe Basarab a revenit în Țara Românească și a preluat diverse funcții în structurile statale ale Țării Românești.

La vârsta de 19 ani, Neagoe Basarab a devenit postelnic, iar mai târziu, în 1519, a fost pus în funcția de mare comis.

În 1504, s-a căsătorit cu Elena, cunoscută și drept Doamna Despina Milița, cu care a avut șase copii: Ion, Petre, Anghelina, Teodosie, Ruxandra și Stana.

Neagoe Basarab, domn al Țării Românești

Pe 23 ianuarie 1512, Neagoe Basarab a urcat pe tronul Țării Românești.

În timpul domniei sale, a contribuit la dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma. De asemenea, a încercat să remedieze conflictul dintre ortodocși și catolici.

Cu scopul de a aplica viziunea și obiectivele politice inițiate de Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab a încercat să realizeze o coaliție a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești.

În timpul domniei lui Neagoe Basarab s-a fixat hotarul dintre Oltenia şi Transilvania, care mai târziu a dus la apariția noțiunii de frontieră.

Pentru toate realizările sale, Bogdan Petriceicu Hașdeu l-a numit „Marc Aureliu al Ţării Româneşti, principe, artist şi filosof”, iar Nicolae Iorga a spus că era un „domn cu apucături împărăteşti”.

Biserici ctitorite de Neagoe Basarab

De-a lungul domniei sale, Neagoe Basarab s-a făcut remarcat prin construirea mai multor lăcașuri de cult în Țara Românească și în Grecia.

Printre bisericile și mănăstirile pe care le-a ctitorit, menționăm: Mănăstirea Curtea de Argeș

Între 1515 - 1517, Neagoe Basarab a ridicat Mănăstirea Curtea de Argeș. Din complexul monahal face parte și catedrala episcopală, unul dintre cele mai emblematice monumente de arhitectură românească.

Mănăstirea Marea Lavră

Mai mulți ani la rând, Neagoe Basarab a donat câte 90.000 de taleri pentru Biserica Lavra, de pe Muntele Athos.

După anul 1517, Neagoe Basarab a construit un acoperiş din plumb pentru biserica mare, închinată Sfântului Athanasie Athonitul, a înnoit tinzile și a rezidit paraclisul cimitirului. Pe lângă asta, domnitorul a dăruit bisericii mai multe icoane, care se păstrează și astăzi.

Mănăstirea Vatoped

Neagoe Basarab a făcut donații însemnate şi a recondiționat  mănăstirea Vatoped, din peninsula Athos. Lăcașul de cult se situează pe o colină la capătul de est al golful Strymonic.

Mănăstirea Dionisiu

Neagoe Basarab a refăcut și Mănăstirea Dionisiu, situată la baza Muntelui Athos și care este închinată Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Tot la Mănăstirea Dionisiu, Neagoe Basarab a construit un sicriu din sidef în care a pus sfintele moaște ale Sfântului Dionisie, cel care a zidit mănăstirea.

Mănăstirea Cutlumuş

Neagoe Basarab a donat sume mari de bani și pentru recondiționarea Mănăstirii Cutlumuș, situată pe Muntele Athos.

Legenda Meșterului Manole

Meșterul Manole este personajul principal al baladei populare „Monastirea Argeșului” și, potrivit legendei, el a construit Mănăstirea Curtea de Argeș, pe vremea lui Negru Vodă.

Morala legendei Meșterului Manole este că nimic nu se poate construi și nu poate rezista, dacă nu are la bază un sacrificiu.

Potrivit legendei, în timp ce lucra la Mănăstirea Argeșului, Manole a văzut că tot ce construia pe timp de zi, se dărâma noaptea. Conștient că trebuie să facă un sacrificiu, Meșterul Manole a luat decizia de a o zidi pe soția lui, Ana, în pereţii bisericii. 

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România, și unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj.

Este un lăcaș de cult încărcat de istorie și reprezintă un simbol al credinței ortodoxe.

Mănăstirea a fost sfințită în anul 1517, pe data de 15 august, și poartă hramul Adormirii Maicii Domnului.