Cutremurele în serie din Vaslui s-au produs în locul unde s-au făcut forări prin fracturare hidraulică pentru gazele de șist
Galerie foto
Un cutremur de 4,1 grade, neobișnuit de puternic pentru această zonă, s-a produs duminică seara, la ora 20:57:10, în județul Vaslui, la o adâncime de 2 kilometri, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a produs în vecinătatea următoarelor orașe: 42 km sud de Iaşi, 46 km nord-est de Bacău, 111 km vest de Chişinău, 157 km nord de Galaţi, 175 km nord de Brăila, 189 km nord-est de Braşov.
După câteva minute, la ora 21:09:24, în aceeași zonă s-a produs un al doilea cutremur, cu o magnitudine mai mică, de 2,9 grade, la adâncimea de 6 kilometri.
La ora 21:23:54 s-a înregistrat al treilea seism, cu o magnitudine de 2,1 grade, la o adâncime de 5 kilometri.
În aceeași zi, la ora 14:32:42 un al patrulea cutremur a fost înregistrat în Vaslui. Seismul a avut o magnitudine de 2,1 și s-a produs la o adâncime de 6 kilometri.
Iar la ora 00:34:42, pe 2 august, în aceeași zonă a fost înregistrat și un al cincilea cutremur. A avut o magnitudine de 2 grade și s-a produs la 2 kilometri adâncime.
Proteste violente la Pungești
Epicentrul cutremurelor se află la mică distanță de localitatea Pungești, din județul Vaslui, în locul unde compania americană Chevron realiza în 2013 forări pentru gaze de șist prin controversata metodă de fracturare hidraulică, scrie Vasluianul.
Patru cutremure cu magnitudinea între 2,0 și 2,7 au avut loc, în apropiere de Pungești, în ziua de 13 februarie 2020.
Un alt cutremur cu magnitudinea de 2,5, la adâncimea de 9 km, a avut loc pe 20 ianuarie 2021, într-o zonă situată la 12 km în linie dreaptă de Pungești.
Cutremurele din zona Vasluiului sunt cutremure de suprafață, spre deosebire de cele din zona Vrancei, care au loc la adâncimi de peste 100 de kilometri.
Inițiativa Chevrolen a declanșat la acea vreme proteste violente la Pungești, urmate de manifestări în toată țara, în condițiile în care, la Vaslui, Guvernul avea să impună o zonă specială de siguranță publică, în care au fost restrânse drepturile constituționale.
Gigantul american a finalizat în 2014 forările de explorare de la Pungești, dar nu a mai trecut și la exploatarea propriu-zisă a gazelor de șist. În 2015, Chevron a renunțat la toate proiectele sale și s-a retras din România, considerând nerentabilă continuarea acestora.
Studiile americane de specialitate au arătat că seismele minore provocate de fracturarea hidraulică, o tehnologie utilizată în cadrul exploatării hidrocarburilor, ar putea cauza declanşarea de seisme cu o magnitudine mai mare, potrivit Agerpres.
Cercetarea, realizată de o echipă de oameni de ştiinţă conduşi de specialişti în geoştiinţe din cadrul universităţii americane Stanford, a analizat date cu privire la activităţi seismice din statul Arkansas (sud-estul SUA) unde două replici seismice importante au fost înregistrate după un cutremur minor, în perioada 2010 - 2011.
Cercetătorii de la Stanford au pus la punct o metodă pentru detectarea a câteva mii de cutremure de mică intensitate, ignorate anterior, declanşate de fracturarea hidraulică.
Fracturarea hidraulică presupune pomparea în sol cu mare presiune a unui fluid pentru sfărâmarea rocilor şi permiterea degajării şi circulaţiei petrolului şi gazelor spre sonde.
Faliile aflate sub presiune sunt instabile și alunecă
În cadrul operaţiunilor, sfărâmarea rocilor poate conduce la producerea unor mici seisme care au în general o intensitate mult prea mică pentru a fi detectate.
Pe baza unui algoritm, cercetătorii au descoperit peste 1.400 de mici cutremure neraportate în Arkansas, majoritatea fiind rezultatul direct al operaţiunilor de fracturare realizate în cadrul a 17 dintre cele 53 de sonde din regiune.
În octombrie 2010, un cutremur cu magnitudinea 4 i-a zgâlţâit pe locuitorii din apropierea unui zăcământ de gaze naturale din Arkansas, care a declanşat două replici anul următor.
''Atunci când cutremurele produse în timpul operaţiunilor de fracturare hidraulică sunt mai mari şi se repetă în interval de câteva săptămâni, acest lucru indică un nivel de presiune în acea zonă'', a declarat William Ellsworth, coautor al studiului, în cadrul unui comunicat emis de universitate.
Faliile aflate sub presiune sunt instabile şi pot aluneca, declanşând astfel seisme de o magnitudine mai mare, a explicat cercetătorul.
Potrivit acestuia, algoritmul dezvoltat de oamenii de ştiinţă de la Stanford oferă o metodă eficientă şi cu costuri scăzute pentru exploatarea datelor existente astfel încât în viitor să poată fi luate decizii pentru prevenirea declanşării unor cutremure.