Cum arată Castelul Bran, unde Elon Musk va ține o petrecere cu miliardari și vedete de la Hollywood

Galerie foto

La locația medievală ar urma să i se alăture peste 100 de celebrități, printre care și actrița Angelina Jolie.

Castelul Bran, construit pe o stâncă

Castelul Bran se află la mai puțin de 30 de kilometri de Brașov, fiind construit pe o stâncă, într-un amplasament cheie din punct de vedere strategic, fiind o fostă fortăreață. Construcția impunătoare găzduiește muzeul Bran.

Acolo se găsesc colecții de mobilier, ceramică, arme și armuri.

La parter se află camera de gardă, vestibul, fosta sufragerie regală, bucătăria, fântâna, capela Princepelui Mircea.

La etaj se regăsește dormitorul Reginei, camera de trecere, sala Castelanilor, salonul mare şi scara secretă.

La etajul doi sunt amenajate: antreul şi scara principală, salonul Biedermeier, dormitorul Regelui Ferdinand şi sufrageria, sala costumelor, sălile de arme, sala de cinema, coridorul de apărare.

Scurt istoric

În 1211, Cavalerii teutoni au ridicat o fortăreață la Bran, însă ei sunt izgoniți în anul 1226 din regiune, potrivit castelulbran.ro

La 19 noiembrie 1377 cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare – Ludovic I de Anjou – emite un act prin care acordă locuitorilor Brașovului privilegiul construirii unui castel. Acest document îndeamnă sașii (Sachsen – populație de origine germană venită în Transilvania în secolul al XII-lea) din întreaga regiune a Brașovului să participe la construcția castelului Bran, inițial denumit Dietrichstein sau Törzburg în limba germană, Törcsvár în maghiară și Turciu în română.

Construcția a fost finalizată în 1388.

Castelul ridicat pe stânca abruptă dintre Măgura şi Dealul Cetăţii şi dispune de o vedere excepţională spre dealurile învecinate, spre valea Moeciu şi Ţara Bârsei. Are atât rolul de vamă – reţine 3% din valoarea mărfii care intră şi iese din Transilvania, cât şi cel de fortăreaţă la graniţa estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman.

1407 - Sigismund de Luxemburg dă castelul ca feudă (proprietate oferită în schimbul loialităţii) aliatului său, domnitorului Țării Românești Mircea cel Bătrân, pentru a se putea retrage aici în caz de atac al turcilor.

1441 - Turcii întreprind o incursiune în Transilvania, dar Iancu de Hunedoara îi înfrânge la Bran.

1459 - Vlad Ţepeş, însărcinat de principii Transilvaniei cu rezistența antiotomană la graniță, este aliat cu Branul și Brașovul în timpul primei sale domnii (1448) și în perioada de până la cea de-a doua domnie. Cu toate acestea la începutul anului 1459, în timpul celei de-a doua domnii (1456 – 1462), armata sa trece prin Bran și atacă Braşovul pentru a rezolva un conflict dintre domnitorul Ţării Româneşti şi saşii care cereau taxe vamale tot mai mari şi îl susţineau pe oponentul său la tron. Vlad Ţepeş arde suburbiile oraşului şi omoară sute de saşi, provocând comunitatea săsească să se răzbune şi să-l zugrăvească în cronici ulterioare drept un tiran extrem de sângeros.

1498 - La 1 ianuarie, sașii din Brașov dau 1000 de florini și cumpără de la Vladislav al II-lea Jagello, regele Ungariei, dreptul de folosință pe 10 ani al castelului.

1651 - Brașovenii reușesc să încheie cu principele Gheorghe Rackoczi al II-lea un act de vânzare-cumpărare a castelului.

1691 - Cu toate că Transilvania devine încă din 1687 parte a Imperiului Habsburgic, Diploma Leopoldină reconfirmă privilegiile oferite de principii Transilvaniei, inclusiv vânzarea castelului din 1651.

1723 - Se încheie, așa cum este menționat într-o inscripție, renovarea turnului nordic al castelului.

1886 - Autoritățile imperiale acceptă la insistențele brașovenilor să repare între 1883 și 1886 stricăciunile făcute castelului în timpul revoluției de la 1848 și al războiului ruso-turc din 1877 și efectuează ample lucrări de restaurare.

1888 - Administrația brașoveană cedează castelul ocolului silvic regional. Timp de 30 de ani prestigiul castelului scade. Până în 1918 el este locuit de brigadieri silvici, de pădurari și de inspectori silvici veniți din Brașov.

1920 - Transilvania devine parte a României Mari. Cetățenii Brașovului oferă, la 1 decembrie 1920, castelul reginei Maria a României.

Castelul devine reședința favorită a Reginei Maria, ea îl va restaura și amenaja pentru a putea fi folosit ca reședință a familiei regale.

1932 - Începând din 1920 și până în 1932 castelul este trasnformat în reședință regală de vară. Lucrările sunt coordonate de arhitectul ceh Karel Liman, același care proiectase castelele Peleș și Pelișor.

Terenul din jurul castelului este transformat într-un parc englezesc cu două iazuri și o Casă de Ceai. Pentru a ușura parcurgerea de către regina bolnavă de artrită a drumului dintre castel și parc, se instalează un lift. Se ridică și alte construcții precum o casă de musafiri, o biserică de lemn, locuințe pentru personal, grajduri și garaje.

1940 - După Dictatul de la Viena și pierderea de către România a teritoriilor sud-dunărene inima Reginei Maria este adusă din capela Stella Maris a castelulului Balcic, situat pe ţărmul Mării Negre, la Bran.

1944 - Principesa Ileana construiește la Bran un spital, pe care îl numește „Inima Reginei”. El este destinat îngrijirii militarilor răniți din Brașov.

1948 - Guvernul comunist nou instalat o silește pe Principesa Ileana să părăsească țara împreună cu familia ei. 1956 - Autoritățile comuniste transformă Castelul Bran într-un muzeu cu trei departamente: castelul însuși împreună cu piese din patrimoniul familiei regale, vama medievală și secția de etnografie, cuprinzând casele tradiționale din parcul de lângă castel.

1990 - În septembrie Principesa Ileana, care din 1961 se dedică vieții monahale și devine Maica Alexandra, vizitează castelul Bran. Aici constată deteriorarea clădirilor și dispariția unora dintre construcțiile interbelice.

1993 - Se încheie lucrările de restaurare a castelului începute în anul 1987. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.

2009 - La data de 1 iunie castelul reintră pe deplin în posesia moștenitorilor legali, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Legenda contelui Dracula

Dracula este un personaj de fictțiune în romanul cu același nume, scris la sfârșitul secolului al XIX-lea de irlandezul Bram Stoker. Personajul întruchipează un conte transilvănean, stăpân al unui castel ridicat undeva pe vârf de stâncă înaltă, de unde străjuie valea râului şerpuind prin Principatul Transilvaniei.

El este confundat cu Vlad Țepeș, prințul valah, domn peste castelul din Principatul Valahia.

La origine numele Dracula derivă din denumirea dată unui ordin al cruciatilor, Ordinul Dragonului, cu care au fost asociaţi atât Vlad Ţepeş cât şi tatăl sau Vlad Dracul (membru, de altfel, al acestui ordin).

Mitul lui Dracula se datorează influenţei legendelor şi credinţelor populare transilvane despre stafii şi vampiri.

Personajul istoric Vlad Ţepeş, domnitorul valahilor, are într-adevăr o legătură cu Castelul Bran. El a condus câteva campanii de pedepsire a negustorilor germani din Braşov, care refuzau să i se supună şi să plătească dările către scaun rezultate din comerţ.