Ce s-a întâmplat cu partea lipsă a Colosseumului

De-a lungul secolelor, oamenii au umplut Colosseumul cu gunoaie, au plantat legume în interiorul său, au depozitat fân și fecale de animale.

În vârf, unde se află amfiteatrul, coridoare arcuite găzduiau cizmari și fierari.

La acea vreme, legendele locale și pelerinii descriau monumentul ca un fost templu al soarelui. Necromanții se adunau acolo pentru a invoca demoni.

La sfârșitul secolului XVI, înainte ca papii să mărșăluiască prin arenă pentru a onora creștinii care erau folosiți ca hrană pentru animale sălbatice, Papa Sixtus V, fondatorul Renașterii italiene, a încercat să transforme Colosseumul într-o fabrică de prelucrare a lânii.

Întreprinderea a eșuat și, foarte curând, marea varietate de plante sălbatice a început să atragă botaniști, care au reușit să descopere aproximativ 337 de specii diferite de plante.

Hippoge, mecanismul arhitectural prin care spectacolele aveau loc în vârful scenei, a fost pus în aplicare abia în anii '30 de Benito Mussolini, ca parte a eforturilor de restabilire a gloriei Romei clasice.

Restaurarea Colosseumului a început în anii '90, iar vizitatorii au putut vedea interiorul doar după 2011, la aproape 2000 de ani de la construirea sa.

Fiind denumit inițial Amfiteatrul Flavian, numele a fost schimbat pentru a indica apropierea sa de Colosul lui Nero, un monument dispărut demult.

Întrebarea este: ce s-a întâmplat cu partea lipsă a Colosseumului?

Un expert în istorie romană a spus: „Răspunsul scurt este: cutremure și papi, în această ordine”.

Răspunsul pe lung include însă și evenimente precum a 123-a zi a celebrării victoriei Împăratului Traian în Dacia, „în timpul căreia 5.000 de perechi de gladiatori s-au luptat și 11.000 de animale au fost omorâte”. În plus, parți din Colosseum au fost furate sau folosite pentru alte construcții.