Cât de scump este să ții post în România. La târg, porția de ghiveci de legume costă 80 de lei kilogramul
Your browser doesn't support HTML5 video.
Negustorii sunt de acord că prețurile sunt de 3-4 ori mai mari, decât dacă am găti acasă, dar spun că numai așa pot face profit. Speriați de prețul mâncărurilor tradiționale, mulți vizitatori s-au mulțumit cu o plăcintă sățioasă și mai ieftină.
La târgul din curtea Muzeului Țăranului Român vin cu speranță toți cei care postesc și vor bucate după rețetele clasice. Plăcintele cu spanac și cartofi, mari cât o clătită și groase de două degete, se vând cu 20 de lei.
Cine nu vrea să gătească trebuie să pregătească un buget generos. Un borș de legume costă între 15 și 30 de lei. O porție de orez cu prune este 25 de lei. Într-un alt târg, 100 de grame de tocană cu ceapă, ardei, cartofi și ardei este opt lei, așa că o porție sare de 30 de lei. Cu aceiași bani, gospodinele pregătesc acasă o oală întreagă.
În cartea publicată acum 123 de ani, „Povețe despre hrana țăranilor”, doctorul Iacob Felix scria despre postul în satele românești. Mămăliga era baza alimentației. Cu ceapă și sare sau mujdei de usturoi când era masă principală și cu magiun de prune ca desert. Tot porumbul, sub formă de spărtură, adică păsat, intra în sarmale. Era combinat cu ciuperci uscate în pod sau proaspete, cu nuci și boabe de strugure stafidite. Toate erau păstrate de gospodari, așa că postul era ieftin.
Acum, o porție cu cini sarmale groase cât degetul mare e 25 de lei. Cu aceiași bani putem face acasă 50.
Nici dulciurile fără lapte și unt nu sunt ieftine. Fondantele clasice și fursecurile costă 85 de lei kilogramul. În loc de brânză sărată și dulce și moldovenii pun mere rase cu pesmet și stafide în poale-n brâu.
Client: „12 lei, o plăcintă. Cozonacul de post, fără lapte, e 60 de lei kilogramul. E drept, cumpărătorii scutesc, cu prețul plătit, efortul și timpul în bucătărie”.