Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Bicicliști vs tren. Doi tineri au ajuns mai repede din Brașov la Curtea de Argeș decât trenul interegio

Your browser doesn't support HTML5 video.

S-au luat la întrecere cu trenul şi au câştigat! Doi tineri din Iaşi au parcurs, pe bicicletă, un traseu montan, pornind din Braşov şi până la Curtea de Argeş.

Sportivii au urcat şi pe cel mai înalt vârf muntos din ţara noastră.

Trenul a plecat la aceeaşi oră şi din acelaşi loc, dar a ajuns mai târziu decât bicicliştii. Drumeția celor doi a început la ora 5 şi un sfert, în Gara Ucea din Braşov. Vremea bună a ţinut cu ei, aşa că temerarii au pornit la drum plini de curaj şi adrenalină. Traseul montan ales a fost Victoria – Valea Vistei – Vârful Moldoveanu – Stâna lui Brunei – Slatina, cu destinaţia Curtea de Argeş.

Itinerariul s-a întins pe 120 km, care au fost parcurşi în 8 ore şi 26 de minute. Întrecerea, la aproape 2.600 de m înălţime, a fost una cu peripeţii. Băieţii şi-au propus să ajungă şi pe cel mai înalt vârf muntos din ţara noastră, la o altitudine de 2.544 m. Sebastian Nechifor, sportiv: „Traseul l-am ales în funcţie de timpul de traversare a trenului, adică din Ucea şi până în Curtea de Argeş trenul face 9 ore şi am zis: perfect”.

După maraton, ieşenii au ajuns la destinaţie, în Gara Curtea de Argeş. Sportiv: „Am ajuns cu 40 de minute mai devreme. Din fericire, am ajuns în gara Curtea de Argeş înaintea trenului, suntem extenuaţi, am dat tot ce am putut. Acum aşteptăm trenul”. Trenul interegio, care a parcurs ruta Gara Ucea – Braşov – Ploieşti – Piteşti – Curtea de Argeş, a ajuns 40 de minute mai târziu şi cu 10 minute întârziere faţă de ora anunţată de CFR.

Citește și
tren otopeni
Primul tren de test a ajuns la Aeroportul Otopeni. Nu a fost al CFR Călători

Tiberiu Popa, sportiv: „Am vrut să tragem un semnal de alarmă legat de infrastructura feroviară, care limitează foarte mult viteza trenurilor, efectiv timpul de mers cu trenul este foarte mare, dacă noi am ajuns înaintea trenului”. Anul trecut, CFR Călători a înregistrat, în medie, o întârziere de 7 ani într-un singur an. Bilanţul ruşinos nu mai este deloc o surpriză pentru români, obişnuiţi cu timpii lungi de aşteptare. Lipsa de insfrastructură, dar şi rutele care nu fac legături directe între localităţi, reprezintă câteva dintre motivele pentru care CFR bifează întârzieri pe aproape toate trenurile.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult