Agricultorii au redescoperit îngrășămintele naturale, pe fondul scumpirii celor chimice. Bălegarul a devenit marfă rară

În întreaga lume, gunoiul de grajd a redevenit o marfă valoroasă. Trebuie colectat, păstrat și folosit cu grijă, pentru că altfel poluează apele și solul cu nitrați, hormoni, antibiotice sau bacterii care pot provoca boli.

În Rotbav, Brașov, Vasile Papuc are o sută de hectare semănate cu grâu, porumb și lucernă. A renunțat să mai fertilizeze solul cu îngrășăminte chimice pentru că l-ar costa mai bine de 40 de mii de lei, de când le-a crescut prețul, și foloseşte gunoi de grajd. 140 de vaci are în ferma de unde îl strânge.

Vasile Papuc, fermier: „Când am văzut că au crescut prețurile și la motorină și la azot, atunci am băgat gunoi de grajd cât s-a putut de mult.”

La porțile fermierilor care au păstrat gunoiul de grajd bat mulți dintre cei afectați de scumpirea îngrăşămintelor, dar sunt puțini care acceptă să vândă. Ilie Morar, fermier: „Bălegarul de la animale îl duc eu direct pe loc. Am o grămadă de pământ și nu îmi ajunge, mi-ar mai trebui să cumpăr și eu.”

Citește și

SUA: Peste 6.000 de oameni au fost evacuați de urgență, după ce o fabrică de îngrășăminte a luat foc

Pentru producția de îngrășământ natural se folosesc orice fel de dejecții de la animale. O vacă produce patru tone de bălegar pe an, iar o pasăre de curte, 40 de kilograme de găinaț.

Gunoiul de la animale conține elementele nutritive necesare plantelor, dar, pentru a fi folosit, trebuie lăsat la fermentat.

De la doi porci și două vaci se strâng 4,6 tone gunoi de grajd pe an, adică în jur de 3,2 tone de îngrășământ natural. În substanța activă: peste 170 de kilograme de azot, 89 de kilograme de fosfat și 220 kilograme de potasiu - care ajung pentru fertilizarea unui hectar.

Ministerul Mediului finanțează construcția de platforme comunale pentru gunoiul de grajd și cumpărarea utilajelor necesare gestionării bălegarului.

Localnicii duc acolo gunoiul și iau apoi, la nevoie, gratuit, îngrăşământul natural pentru fertilizare.

Valentin Bucur, reprezentant al unei societăți de salubrizare: „Se amestecă și, cu ajutorul unor utilaje specializate care au rolul de a controla temperatura și umiditatea, rezultă produsul finit după un anumit timp.”

142 de localități au asemenea platforme. Alte 29 sunt în construcție.

Naiana Milea, director de control integral al poluării cu nutrienți: „Valoarea totală a acestor investiții construite de-a lungul timpului, în ultimii 20 de ani, depășește 80 de milioane de euro.”

Depozitarea bălegarului pe terenul agricol este interzisă.

Georgian Aricișteanu, director de servicii comunale în Târgșorul Vechi: „Platforma trebuie să fie impermeabilă. Datorită nitriților care se infiltrează în sol, ajunge în pânza freatică și apa devine nocivă pentru cetățeni.”

Acolo unde nu există platforme, oamenii sunt nevoiți să cumpere gunoi de grajd, iar marfa s-a scumpit.

Valeria Dragomir, fermier: „De la 180 de lei la 260, o basculantă.”

Chiar și așa, cererea pentru gunoiul de grajd este în expansiune.

România se confruntă cu o criză a îngrăşămintelor chimice, care s-au scumpit enorm după creşterea preţului la gaze. Iar războiul din Ucraina a înrăutățit situația prin reducerea importurilor. Rusia și Belarus au reprezentat peste 40% din exporturile globale de potasiu anul trecut, unul dintre cei trei nutrienți esențiali utilizați pentru a crește randamentul culturilor.