A fost creat „sicriul viu”, care ajută planeta. Cât costă și cum arată. FOTO
În „sicriul viu'', oamenii obişnuiţi devin compost pentru natură şi îmbogăţesc solul datorită beneficiilor miceliului, aparatul vegetativ al ciupercilor.
O premieră mondială, potrivit lui Bob Hendrikx, inventatorul ''Living Cocoon'' (''cocon viu''), idee care a germinat în laboratorul său de la Universitatea Tehnologică din oraşul Delft.
„Este vorba despre un sicriu care e, de fapt, un organism fabricat pe baza structurii rădăcinii ciupercilor, cei mai importanţi reciclatori ai naturii'', a explicat el.
Sicriul a fost utilizat recent pentru prima dată, fiind ales de o femeie de 82 de ani, al cărei corp va fi complet descompus în doi-trei ani, proces care durează mai mult de un deceniu într-un sicriu clasic din lemn.
În plus, acesta se descompune mult mai repede, în 30 până la 45 de zile, în timp ce uneori poate dura peste zece ani până când părţile lăcuite şi metalice ale unui sicriu obişnuit dispar.
Sicriul din ciuperci permite „reîntoarcerea la ciclul vieţii'' fără „poluarea mediului înconjurător cu toxine prezente în corp şi cu tot ce este pus în sicrie'', a declarat Hendrikx pentru AFP.
Ciupercile ''ne descompun corpurile în nutrienţi noi, ''pentru ca natura să înflorească'', a adăugat el.
„Miceliul şi numeroasele microorganisme din interior accelerează procesul de descompunere şi neutralizează toxinele din sol şi din corpul nostru şi îmbogăţesc natura'', a adăugat el.
„Living Cocoon'' are dimensiunile şi aspectul unui sicriu clasic, dar are culoarea caracteristică, albicioasă, a miceliului. În interior este amplasat un strat de muşchi, care va găzdui corpul decedatului. Şi insectele.
Capacul, cutia, totul este doar miceliu, ceea ce face ca sicriul să fie totodată mult mai uşor în comparaţie cu un astfel de obiect din lemn.
Costul unui astfel de „sicriu viu'' este de 1.500 de euro.
Procesul de fabricaţie constă în săparea sub muşchiul din pădure, adunarea miceliului, amestecarea cu aşchii de lemn şi plasarea în matriţa unui sicriu clasic. Şapte zile mai târziu, totul se transformă într-un organism viu, sub formă de material solid.
Invenţia lui Hendrikx nu provine de la o fascinaţie sumbră pentru sicrie sau pentru compost uman, notează AFP, ci este pur şi simplu un rezultat întâmplător. Fascinat de beneficiile vegetative ale ciupercilor, specialistul a construit mai întâi o ''casă vie'', pe bază de miceliu, pentru proiectul său de absolvire a facultăţii. Când a fost întrebat ce s-ar întâmpla cu corpul bunicii sale dacă ar fi lăsat în interiorul acestei case, Bob şi-a imaginat un sicriu viu. Şi o sursă de venit.
Start-up-ul său, Loop, a semnat de atunci un parteneriat cu o companie de pompe funebre, iar sicriul se bucură de succes pe reţelele sociale. „Pe baza răspunsului pe care l-am primit online, suntem siguri că va avea un mare succes'', a apreciat Hendrikx.