2020, un an bun pentru pasionații de artă. Ce cumpără românii la licitație
Pentru pasionații de artă și obiecte de lux, anul 2020 nu a fost pierdut, chiar dacă multe săli de expoziții au rămas închise.
Poșete de colecție de zeci de mii de euro, ceasuri în ediție limitată, obiecte de mobilier din perioada interbelică, diamante rare sau tablouri celebre au fost licitate online.
Sunt obiecte cu poveste care costă o mică avere, dar economiștii spun că valoarea lor poate crește în timp, mai ales că lucrările de artă nu sunt afectate de crize economice.
Cine dă mai mult nu mai ridică acum paleta în sală, ci dă click. Licitațiile s-au mutat online anul acesta. Obiectele rare ori unicat aduc cei mai mulți bani.
Sunt scoase la licitație și vinuri de colecție, icoane vechi sau ceasuri de colecție. Artă în toate formele ei.
Alina Anca, conservator bunuri culturale: „Gusturile oamenilor din ultimul an au fost schimbate și diversificate și încercăm cumva să diversificăm aceasta piață de artă și să dăm valoare mai multor bunuri”.
Tablourile rămân printre cele mai dorite. Casele de licitații oferă nume mari ca Tonitza, Petrașcu, Luchian sau Grigorescu. Valoarea este dată și de perioada de creație, subiectul ales ori tehnica folosită.
Cezar Burlan, directorul de vânzări al unei case de licitații: „Cine sunt cumpărătorii? Este o plajă așa de largă, de la oameni care pur și simplu sunt atrași de frumusețea obiectelor, colecționari care vor să își completeze colecțiile sau să înceapă o nouă linie, sunt oameni care privesc asta ca pe o investiție.”
Iulian Circiumaru urmărește mai toate licitațiile din România.
Iulian Circiumaru: „Am câteva lucrări de domnul Alin Gheorghiu, e un artist extraordinar și printre artiștii mei preferați din România. Îmi place extrem de mult și prin paleta de culori pe care o are. Aici pe holul acesta am încercat să fac un mic perete cu câteva lucrări mai din categoria de lucrări industriale, pe peretele acesta am încercat să pun un pic lucrări din categoria mai țărănească, să spun așa. Piliuta, care e unul dintre artiștii mei preferați, un peisaj de primăvară, câteva lucrări de grafică și inclusiv o mică lucrare de Aman pe care am luat-o dintr-o licitație.”
La bază economist, Iulian și-a descoperit pasiunea după un curs de artă. În ultimii patru ani, a strâns în jur de 150 de tablouri.
Iulian Circiumaru, colecționar: „Cred că dă și un pic de dependență, categoric. În primul rând este o pasiune, dar pe parcursul timpului am început să îmi dau seama că arta poate fi un activ investițional foarte util.”
Uneori profitul poate fi uriaș.
Ion Rizea, reprezentantul unei case de licitații: „În 2003 am vândut un Tonitza cu 13.000 de euro și a venit criza din 2009, cumpărătorul m-a chemat și zice vinde-l, că am probleme financiare. 100.000 a luat.”
Obiectele de artă veche provin adeseori din casele românilor, moștenitori sau colecționari. Cele de artă contemporana, direct de la unii artiști. Cei cu potențial pe care specialiștii Caselor de licitații îl intuiesc și vor să le vândă lucrările în schimbul unui comision.”
Așa a fost și cu Daniel Rădulescu, un tânăr sculptor în metal. O lucrare scoasă la licitație anul trecut, de pildă, a fost adjudecată cu dublul prețului de pornire. În urmă cu două săptămâni a oferit spre licitare în scop caritabil o altă lucrare. A plecat de la 1 euro și în 24 de ore primea 5.200 de euro.
Daniel Rădulescu, sculptor: „După ce a fost licitația respectivă, toate lucrările mele mici din atelier au dispărut cred că într-o săptămână. M-au sunat clienții, mesaje a doua zi, mi-a scris că pe lângă soție a fost cea mai bună decizie a lui să cumpere lucrarea mea de acum 4-5 ani. Atunci a luat-o cred cu 350 de euro și acum nu știu dacă aș da-o sub 3.000.”
Anul acesta, negru pentru multe domenii, a fost bun pentru piața de licitații din România. A crescut și numărul celor care participă la ele. Poate pentru inelul purtat de Jeniffer Lopez, colierul actriței Gal Gadot din filmul Wonderwoman sau pentru o colecție de mașinuțe mult mai ieftină.
