Reuters: Diaspora poate influenţa rezultatul. Ce scriu POLITICO şi AFP

Liderul de centru-dreapta Elena Lasconi fiind pe locul al doilea, deşi aproape la egalitate cu doi adversari de extremă-dreapta, au arătat sondajele la ieşirea de la urne, scrie Reuters, care menţionează că datele nu includ voturile sutelor de mii de români care locuiesc în străinătate şi care ar putea influenţa rezultatul final.

POLITICO şi-a actualizat relatarea iniţială despre alegerile din România şi scrie că România pare acum să urmeze tendinţa politică globală de extremă-dreapta, ultranaţionalistul Călin Georgescu fiind pe cale să ajungă în turul final al alegerilor prezidenţiale alături de actualul premier Marcel Ciolacu, potrivit rezultatelor provizorii de duminică, cu peste două treimi din buletinele de vot numărate.

Potrivit rezultatelor parţiale, Ciolacu conduce cu 22,7 la sută, urmat îndeaproape de Georgescu, cu 22,2 la sută. Un alt candidat al dreptei dure, George Simion, este în urmă, cu 15,3 la sută susţinere, în timp ce candidatul reformist Elena Lasconi este la 13,8 la sută, cu 67 la sută din voturi numărate.

Rezultatele preliminare pot suferi modificări în continuare, pe măsură ce voturile continuă să fie numărate.

Citește și

REZULTATE alegeri prezidențiale 2024. Cifre oficiale BEC în timp real. Călin Georgescu, pe primul loc după 99% dintre secții

Prezenţa la vot a fost de 52,5 la sută, uşor peste nivelul de 51,2 la sută de la precedentele alegeri prezidenţiale din 2019.

Primii doi candidaţi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie. Exit-poll-urile îl arătau pe Ciolacu cu 25% şi pe Lasconi cu 18%, în timp ce Călin Georgescu şi George Simion, cei doi candidaţi ai dreptei dure, erau la 16% şi 15% din voturi.

Datele nu includ voturile sutelor de mii de români care locuiesc în străinătate, care încă pot influenţa rezultatul. Atât Simion, cât şi Lasconi sunt populari printre românii din străinătate, scrie Reuters.

Analiştii au prezis că social-democratul Ciolacu va câştiga un al doilea tur împotriva lui Simion, care a fost principalul său contracandidat în sondajele de opinie înainte de vot. Ciolacu şi-a etalat experienţa de a conduce România în timpul războiului din Ucraina vecină. Cu toate acestea, se spune că ar putea avea probleme în faţa lui Lasconi, menţionează Reuters.

POLITICO scrie în schimb că, potrivit primelor exit-polluri, România pare să fie pe cale să contracareze tendinţa globală de pivotare spre dreapta dură, candidatul reformist Elena Lasconi urmând să îl învingă pe naţionalistul George Simion pentru a ajunge în turul final al alegerilor prezidenţiale. Actualul prim-ministru de centru-stânga al României, Marcel Ciolacu, ar urma să se claseze pe primul loc în primul tur al scrutinului prezidenţial, cu o susţinere de 25 la sută, urmat de Lasconi cu 18 la sută, potrivit primelor rezultate ale exit-poll-urilor. Simion a obţinut 15 la sută, în spatele candidatului independent Călin Georgescu, el însuşi un naţionalist radical, care a obţinut 16 la sută. Rezultatele preliminare ar putea încă să schimbe această situaţie, pe măsură ce voturile se numără, subliniază şi POLITICO.

Premierul proeuropean al României, Marcel Ciolacu, conducea în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, extrema dreaptă nefiind încă sigură de un loc în turul al doilea, în ciuda unei creşteri semnificative a sprijinului, relatează şi AFP. Cu 25% din voturi, potrivit a două sondaje la ieşirea de la urne, Ciolacu părea să se afle cu mult înaintea contracandidaţilor de extremă dreapta care încercau să profite de preocupările românilor cu privire la inflaţie şi la războiul din Ucraina vecină. Ciolacu a salutat exit-poll-urile care îl plasau în frunte, dar a declarat că vor trebui numărate toate voturiole înainte de a şti cu cine se va confrunta în turul al doilea. Lasconi, de asemenea, a fost precaută. „Scorurile sunt foarte strânse, nu este încă momentul să sărbătorim”, a declarat politiciana în vârstă de 52 de ani.

Partidul lui Ciolacu a modelat politica României timp de mai bine de trei decenii, iar la vot duminică a promis stabilitate şi un nivel de trai „decent”. Dar analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat pentru AFP: „Extrema dreaptă este de departe marele câştigător al acestor alegeri”.

Simion şi-a văzut popularitatea crescând exploatând furia alegătorilor faţă de inflaţia record şi promiţând în acelaşi timp locuinţe mai accesibile. În căutarea unui nou succes electoral pentru partidele europene de extremă dreapta, Simion a avertizat cu privire la posibile „fraude” şi „interferenţe străine” la vot.

Miza este mare pentru România, care are o graniţă de 650 de kilometri cu Ucraina şi a devenit mai importantă de când Rusia şi-a invadat vecinul în 2022, notează AFP. Ţara de la Marea Neagră joacă acum un „rol strategic vital” pentru NATO, deoarece este o bază pentru mai mult de 5.000 de soldaţi, şi pentru tranzitul cerealelor ucrainene, potrivit think tank-ului New Strategy Center.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane a „complicat” şi mai mult alegerea României, a mai declarat pentru AFP analistul politic Cristian Pîrvulescu. Cunoscut pentru discursurile sale înflăcărate, Simion este un fan al lui Trump care uneori îşi pune o şapcă roşie în semn de apreciere pentru idolul său. Simion se opune trimiterii de ajutor militar în Ucraina, doreşte o „Românie mai patriotică” şi se dezlănţuie frecvent împotriva a ceea ce el numeşte „bula coruptă lacomă” care conduce Uniunea Europeană. După ce a făcut o campanie intensă pentru a convinge diaspora numeroasă din România care lucrează în străinătate, el a declarat că ţara are doar „slugi şi laşi ca lideri”.

Pîrvulescu prezice că, dacă Simion ajunge în turul doi, partidul său AUR va primi un impuls în alegerile parlamentare din decembrie. „Democraţia românească este în pericol pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989”, a spus el.

Campania a fost marcată de controverse şi atacuri personale, Simion confruntându-se cu acuzaţii de întâlnire cu spioni ruşi - o afirmaţie pe care a negat-o. Ciolacu a fost criticat pentru utilizarea de avioane private.