ONG-urile condamnă decizia judecătorilor CCR în cazul Șoșoacă: „Întâlnim astfel de cazuri în țări ca Rusia sau Belarus”

Decizia Curţii Constituţionale „pune la îndoială însăşi esenţa sistemului democratic” din România, reiese dintr-un comunicat transmis de mai multe organizații non-guvernamentale. „Protestăm ferm împotriva deciziei Curţii Constituţionale, care pune la îndoială însăşi esenţa sistemului democratic din România. În nicio democraţie consolidată nu găsim situaţii în care un candidat, nici măcar dintre cei de inspiraţie fascistă, să fie eliminat din competiţie prin astfel de decizii”, transmite sursa citată. ONG-urile reamintesc că pe 5 octombrie 2024 CCR a decis invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă, hotărâre adoptată cu o majoritate la limită, de cinci voturi „pentru” şi două voturi „contra”, în condiţiile în care doi judecători ai CCR au absentat de la şedinţă. „În motivarea deciziei, CCR face o lungă argumentaţie filosofică pentru a ajunge la concluzia că 'elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale', şi că 'examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională'. Curtea numeşte aceste criterii noi, adăugate de ea însăşi la lege, 'constituţionalitatea candidaturii'. Iar pentru a verifica aceste noi criterii, Curtea decide să analizeze 'conduita' şi declaraţiile publice ale candidatei”, se mai arată în document.

„Ironic, întâlnim astfel de cazuri în țări ca Rusia, Belarus sau Venezuela, adică opusul democrației pe care CCR clamează că o apără. Statul de drept are alte mecanisme, democratice, prin care se poate apăra de astfel de riscuri. Nu în ultimul rând, nu trebuie subestimată puterea votului cetățenilor pentru a opri potențialele derapaje ale unor candidați”, mai transmit reprezentanții societății civile.

Semnatarii menţionează că decizia Curţii Constituţionale este o „premieră” în România, „extrem de îngrijorătoare”, deoarece într-o ţară democratică opoziţia trebuie învinsă la urne, „nu exclusă din competiţie pe căi procedurale”. Organizațiile non-guvernamentale mai subliniază că Diana Şoşoacă nu este singurul candidat care a exprimat public, măcar o dată, „opinii politice antidemocratice şi anti-europene”. „CCR analizează 'declaraţiile publice, luările de poziţii sau participarea la anumite evenimente' ale candidatei şi consideră că acestea reprezintă 'temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO.' Traducând în cuvinte simple, cinci judecători ai Curţii Constituţionale argumentează, pe zece pagini, că ei, şi doar ei, au dreptul de a analiza comportamentul unor persoane şi de a decide cine merită să fie preşedinte, a priori, şi indiferent de votul popular”, se arată în scrisoarea deschisă. ONG-urile apreciază că decizia reprezintă „un derapaj grav pe calea iliberalismului”. Se menţionează totodată că rolul CCR este de a veghea respectarea criteriilor de eligibilitate pentru candidaţi şi este o instanţă pentru contestaţii electorale, care „nu ar trebui să facă judecăţi de natură morală” bazate pe declaraţiile publice ale unui candidat, dacă acesta sau aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi fond. „Nu susţinem opiniile politice ale candidatei Diana Şoşoacă. Dimpotrivă, condamnăm ferm declaraţiile de sorginte fascistă făcute şi teoriile conspiraţiei pe care aceasta le promovează în spaţiul public. Există organisme şi instanţe care pot sancţiona astfel de declaraţii şi acţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care trebuie aplicată respectând principiile statului de drept şi drepturi fundamentale, cum ar fi cel la libertatea de exprimare. Credem ferm că orice cetăţean poate propune inclusiv schimbarea Constituţiei, dacă o astfel de propunere se încadrează în limitele prevăzute de articolele 150-152 din legea fundamentală. O astfel de propunere poate fi dezbătută şi poate trece prin filtrul votului Parlamentului şi al votului popular”, menţionează sursa citată. Documentul este semnat de: ActiveWatch, APADOR-CH, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Asociaţia Respiro Human Rights Research Centre, Asociaţia Civica, Atlatszo Erdely/Transilvania Transparentă, Centrul de Resurse Juridice, Centrul FILIA, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Centrul Român de Politici Europene, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Expert Forum, FDSC - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Forum Apulum, Funky Citizens, Miliţia Spirituală.