(P) Cum se manifestă o criză de epilepsie și ce o provoacă? Află ce alte afecțiuni pot fi confundate cu epilepsia

Este o inițiativă axată pe informarea corectă asupra înțelegerii epilepsiei și încurajarea pacienților diagnosticați cu această afecțiune să continue eforturile de administrare a tratamentului necesar.

 Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice, cu o prevalență de aproximativ 0,7%. Boala provoacă mai multe tipuri de crize, însă acestea pot fi controlate dacă pacienții urmează medicația recomandată de medicul specialist.

 „O criză de epilepsie spune povestea zonei din creier în care se întâmplă acest scurtcircuit. Dacă scurtcircuitul se întâmplă în zona creierului care se ocupă de limbaj, atunci pacientul nu va mai vorbi în criză. Dacă în criză scurtcircuitul se întâmplă în zona memoriei, atunci pacientul poate să experimenteze în crize diverse senzații ciudate, să-și aducă aminte amintiri din trecut, să i se pară că ceea ce trăiește este un vis sau, din contră, lucrurile familiale, chiar dacă este la el acasă, să nu le mai recunoască.

 De multe ori este dificil să recunoaștem o criză de epilepsie pentru că ele pot fi extrem de subtile. Adică să rămână doar în planul subiectiv al pacientului. El experimentează senzația, nu spune nimănui, prin urmare nimeni nu-și dă seama. Însă, în mod uzual,crizele de epilepsie sunt scurte, se întâmplă tot timpul la fel în cazul unui pacient, adică senzațiile sunt similare și ceea ce văd oamenii din jurul lui este la fel, de la o criză la cealaltă, și sunt neprovocate, adică vin din neant, pe neașteptate”, afirmă Dr. Irina Oane, medic specialist neurolog.

Tipurile de crize în epilepsie

 

Crizele focale. Aceste crize sunt caracterizate prin semne și simptome cu debut motor sau non-motor și se pot manifesta prin blocarea comportamentului, a procesului de învățare, tulburări emoționale sau senzoriale. Orice criză focală poate fi caracterizată prin menținerea sau deteriorarea stării de conștiență.

 Crize cu debut generalizat. Crizele epileptice generalizate sunt rezultatul perturbării rețelelor neuronale cu implicarea bilaterală a creierului și pot conduce la pierderi de conștiență, căderi sau contracții musculare masive. Crizele cu debut generalizat pot fi, de asemenea, motorii sau non motorii.

 Crizele cu debut necunoscut în epilepsie. Se numește criză cu debut necunoscut, când începutul unei crize nu este cunoscut. Pe măsură ce medicul neurolog află mai multe informații, o criză cu debut necunoscut poate fi diagnosticată, ulterior, drept criză focală sau generalizată.

 „E foarte important ca cei din jur să filmeze o criză de epilepsie pentru că aceasta este informația primară și cea mai importantă cu care putem veni la medic. Atunci când pacienții se prezintă de obicei la medic, vin cu povestea relatată de cei din jur, iar de cele mai multe ori cei din jur filtrează ceea ce se întâmplă prin emoțiile lor și transmit mai departe foarte puțin din ceea ce se întâmplă cu adevărat.

 E ca și cum am ruga o prietenă, de exemplu, să meargă să ne cumpere o bluză și îi spunem: << Cumpără-mi, te rog, o bluză verde>>. Verdele are foarte multe nuanțe, iar asta se vede doar într-o poză și doar într-un filmuleț, care e primul lucru și cel mai important atunci când punem diagnosticul de epilepsie”, mai susține Dr. Irina Oane.

 

„20% dintre pacienții cu epilepsie sunt diagnosticați eronat”

 

Potrivit Dr. Irina Oane, pacienții diagnosticați cu epilepsie sunt uneori diagnosticați eronat, simptomele fiind confundate cu sincopele.

 „În lumea aceasta, 20% dintre pacienții cu epilepsie sunt diagnosticați eronat. Ei nu au această boală. Iar acest lucru se întâmplă deoarece crizele de epilepsie pot fi ușor confundate cu sincopele. Aceste sincope sunt, practic, o criză la inimă și nu la creier, cum e criza de epilepsie. Sau cu crizele psihogene, psihiatrice, le putem spune niște atacuri de panică mult mai intense.

 Iar pentru că diagnosticul, de multe ori, este fin, atunci ar trebui pus de către un specialist, un medic neurolog specialist, de preferat cineva care are experiență în a pune acest diagnostic. La final, diagnosticul implică un tratament cronic, adică un medicament pe care pacientul îl va lua zi de zi, aproape o viață întreagă, și implică și anumite repercusiuni sociale, dacă vreți”, explică dr. Irina Oane.

 Campania educațională „Nu te ascunde!” demarată de UCB Pharma este sprijinită de Conf. Dr. Ioana Mîndruță – Coordonator în Programul Național de Epilepsie, Prof. Dr. Dana Craiu – Președinte Societatea Română Împotriva Epilepsiei, Dr. Irina Oane – Medic Specialist Neurologie, Asociația Pacienților cu Epilepsie din România, precum și de Asociația Epic Family și Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.

 UCB Pharma este o companie biofarmaceutică globală axată pe activități de cercetare și dezvoltare în neurologie, imunologie și în alte domenii în care expertiza, inovarea și ambiția se aliniază nevoilor neîndeplinite ale pacienților. În ultimii ani, UCB și-a extins prezența în 40 de țări din întreaga lume, iar prin nivelul ridicat de investiții în știința de pionierat, susținută de alianțe puternice cu parteneri profesioniști, a reușit să aducă în fiecare zi soluții pentru sute de pacienți noi cu boli neurologice și imunologice.

 Mai multe detalii despre epilepsie și controlul acestei afecțiuni sunt disponibile pe website-ul oficial de campanie nuteascunde.ro.