"Combustibilul viitorului", descoperit într-un sat din Bistriţa. Are costuri cu 40% mai mici
Paiele rămase pe câmp după recoltare sau rumeguşul sunt folosite tot mai des pentru încălzire în timpul iernii.
Sunt ieftine, prietenoase cu mediul şi, contrar aşteptărilor, produc mai multă căldură decât buştenii. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, resturile de lemn sau de paie sunt presate, apoi introduse automat în centrală. Aşa că cei care stau la casă nu mai trebuie să "păzească" focul peste noapte.
În comună Lunca Ilvei din Bistriţa-Năsăud, dispensarul, grădiniţă şi şcoala gimnaziala sunt încălzite cu rumeguş şi resturi de lemn de aproape 20 de ani. Maşinăria care face cald în 3.000 de metri pătraţi a fost adusă tocmai din Austria şi a costat o avere, dar investiţia a fost o idee bună, mai ales că aprovizionarea se face de la câţiva metri.
Flaviu Lupşan, primar Lunca Ilvei: "Suntem la limita de proprietate cu fabrica din localitate, acesta poartă se rabatează de unde intră un încărcător frontal şi face alimentarea o dată pe săptămână"
Flaviu Lupşan, primar Lunca Ilvei: "Pot să spun că a adus mari economii, suntem undeva la 40% din ceea ce ar fi însemnat pe lemne".
Ionel Bălea, director scoala Lunca Ilvei: "Avem asigurată căldură pentru toţi copiii din şcoala noastră".
Peletii din rumeguş au luat locul lemnelor şi în unele gospodarii. Această familie din Maramureş încălzeşte o casă de 200 de metri pătraţi cu resturi de lemne. Centrală a fost luată acum un deceniu, cu aproximativ 10 mii de lei, iar combustibilul pentru iarnă costă 3.600 de lei.
Localnic: "Lemnele trebuiesc uscate şi adăpostite, trebuie făcut foc la lemne, pe când cea pe peleti funcţionează complet automatizat. Scot într-o săptămână o jumate găleată de cenuşă, iar la lemne într-o zi. Este combustibilul viitorului"
Această fabrică din localitatea clujeană Țaga produce aproape o jumătate de tonă de brichete şi peleti pe oră.
Dacă sunt din fag, o tonă costa aproximativ 800 de lei, iar dacă sunt din paie - cel mult 650 de lei.
Acest tip ce combustibil modern are o putere calorică mai mare decât cea a lemnului, produce mai puţin fum, dar şi mai puţină cenuşă.
