În România, numărul donatorilor de organe este tot mai mic. Peste 9.000 de pacienți sunt pe listele de așteptare
Mii de pacienți care au avut o nouă șansă la viață sărbătoresc Ziua Națională a Transplantului. Din păcate, în țara noastră, listele de așteptare sunt tot mai lungi .. din cauza lipsei donatorilor.
Elena are 69 de ani și în 2013 a fost beneficiara unui transplant de ficat. De atunci, spune ea, simte că a revenit la viață!
Elena Păpușoiu, fostă pacientă: „Pun în balanță ce s-ar fi putut întâmpla și cum este acum o viață normală de om absolut normal. Un an de zile am stat pe lista de așteptare.”
Și Ștefan Birtalan, fost handbalist român care a făcut parte din lotul echipei naționale, se află printre pacienții norocoși care au trecut printr-o operație de succes.
Ștefan Birtalan, fost pacient: ”Toată lumea se minuna cum de e posibil ca și sportivii, uitați că și sportivii se îmbolnăvesc. Mulțumirile noastre sunt și pentru cei care donează într-o situație extrem de dificilă pentru noi ca să trăim mai departe. Am ajuns la o vârstă la care nici nu credeam, dacă nu ar fi fost un transplant de ficat.”
Din păcate, în România numărul donatorilor este mic, iar în perioada pandemiei a scăzut și mai mult. Asa că listele de așteptare au ajuns să numere peste 9.000 de pacienți.
De la începutul anului, în România au fost făcute 89 de intervenții de transplant, cele mai multe de rinichi.
Irinel Popescu, șeful centrului de boli digestive și transplant epatic din Institutul Clinic Fundeni: ”A evoluat destul de dificil la început, pentru că nu a fost ușor să implementăm conceputul de moarte cerebrală, nu a fost ușor să promovăm donarea în rândul populației. Au fost perioada 2012-2013, perioadele de vârf cu 140 de donatori în care rata de așteptare estimată era de aproximativ un an de zile, acum din păcate mai ales după pandemie, numărul de donatori a scăzut".
Guenadiy Vatachki, medic chirurg, directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant: ”Fără donare nu există transplant, practic ele se completează, nu există una fără cealaltă. Pentru Europa de est stăm bine, de principiu țările din jurul României au o rată mai mică decât România.”
În Europa, cele mai multe prelevări de organe se fac în Spania.
 (5).webp)
