O intervenţie militară rusă în Ucraina va avea consecinţe enorme, avertizează preşedintele Comisiei de afaceri externe a PE
Orice intervenţie militară rusă în Ucraina va avea consecinţe şi costuri enorme, iar Uniunea Europeană este fermă şi unită în a condamna intimidările Rusiei la adresa Ucrainei și tentativele ruse de a submina securitatea și democrația europeană.
Este declarația făcută de preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET), David McAllister, într-o conferinţă de presă.
În perioada 30 ianuarie - 2 februarie, o delegaţie a Parlamentului European va efectua o misiune ad-hoc în Ucraina
În perioada 30 ianuarie - 2 februarie, o delegaţie a Parlamentului European va efectua o misiune ad-hoc în Ucraina, în contextul tensiunilor din regiune. Delegaţia europarlamentară va fi condusă de preşedintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET), David McAllister (grupul PPE) şi preşedintele Subcomisiei pentru securitate şi apărare (SEDE), Nathalie Loiseau (grupul Renew Europe) şi va include alţi şase membri ai AFET şi SEDE.
„Prin această misiune ad-hoc, Parlamentul European este hotărât să-şi îndeplinească rolul său de a promova diplomaţia şi de a comunica poziţia unită europeană şi, de asemenea, să arate solidaritatea noastră cu cetăţenii ucraineni în această perioadă plină de incertitudine'', a spus McAllister.
Potrivit acestuia, vizita delegaţiei PE la Kiev este doar o mică parte a eforturilor pentru detensionarea situaţiei actuale a securităţii de la frontiera ruso-ucraineană şi pentru a se evita „consecinţe dezastruoase'' ale unui posibil război în Ucraina.
„Integritatea teritorială a Ucrainei nu este negociabilă. Încercările ruse de a crea din nou linii de divizare pe continentul european subminează fundamentele esenţiale şi principiile pe care este construită securitatea europeană. Sferele de influenţă nu aparţin secolului XXI'', a subliniat eurodeputatul german, care a precizat că atitudinea agresivă a Rusiei a consolidat parteneriatul dintre Europa şi aliaţii săi transatlantici.
„Suntem alături de partenerii noştri ucraineni”
„Suntem alături de partenerii noştri ucraineni. Ca Uniune Europeană, dorim să apărăm securitatea în Europa, prin diplomaţie, prin dialog şi pe baza dreptului internaţional. Aceasta include suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale tuturor statelor. Uniunea Europeană rămâne deschisă pentru un dialog serios cu Moscova pe probleme de securitate, dar suntem şi vom rămâne fermi în privinţa opţiunilor'', a accentuat David McAllister.
La rândul său, preşedintele SEDE Nathalie Loiseau a explicat că problema securităţii Europei este una centrală, care nu poate fi soluţionată fără europeni, aşa cum problema securităţii Ucrainei nu poate fi rezolvată fără ucraineni.
Ea a adăugat că vizita delegaţiei PE îşi propune să transmită un mesaj de solidaritate şi sprijin pentru Ucraina.
„Uniunea Europeană pregăteşte posibilitatea unor sancţiuni masive şi fără precedent în cazul în care Rusia ar acţiona militar. Nu sunt vorbe în vânt, există deja sancţiuni la adresa Rusiei, toţi europenii au fost foarte clari cu privire la disponibilitatea lor de a merge mult mai departe (cu sancţiunile, n.red.) dacă Rusia continuă atitudinea răuvoitoare faţă de Ucraina'', a spus Loiseau.
„Îşi va da seama care este miza şi va rămâne alături de mesajul de unitate al UE''
Referitor la apropiata vizită a premierului ungar Viktor Orban la Moscova, eurodeputata franceză a subliniat că dialogul cu Rusia este necesar, dar şi-a exprimat speranţa că şeful executivului ungar „îşi va da seama care este miza şi va rămâne alături de mesajul de unitate al UE''.
SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea.
Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.
Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.
 (5).webp)
