Școala de top din România unde concurează 3 elevi pentru un loc, în clasa a V-a
Pentru rezultate bune, unii elevi se pregătesc intens ani de zile, ca să fie admişi, de pildă, în clasa a 5-a, la o şcoală de top.
Sunt cazuri în care trei candidaţi concurează pe un singur loc. Psihologii educaţionali atrag atenţia că o asemenea presiune pusă pe umerii unui copil cu vârsta atât de fragedă, poate duce la fobie şcolară şi mai târziu în viaţă, la depresie.
Maria, o fetiţă de 11 ani a făcut un an meditaţii ca să fie sigură că va trece de examenul de admitere la Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov. O şcoală pentru care an de an concurează câte trei elevi pentru un singur loc.
Maria Neacșu: Timp de un an cu o profesoară de matematică Este o școală bună și vreau să învăț bine.
Emoțiile sunt mari, la fel și competiția. Acest colegiu de pildă pune la bătaie 30 de locuri pentru clasa a 5-a, iar la examenul de admitere s-au înscris 95 de candidați.
Maria Cîrstea: Uneori trebuie să îți petreci timpul liber învățând și da, e un efort. La română am avut un meditator.
Această încercare de a forţa limitele copilului ca să fie admis la o şcoală de prestigiu, poate lăsa urme adânci, spun psihologii.
Gabriel Bibire, psiholog: Pot apărea tulburări de adaptare, tulburări de socializare, aceşti copii încep să se educe în sensul rezolvării de task-uri, de scopuri, nu de a-și trăi viața în sensul unei normalități.
În capitală, la Colegiul Naţional Bilingv George Coşbuc, 240 de copii de 10 şi 11 ani au luptat pentru cele 90 de locuri disponibile. Aici bătaia e mare pentru clasele cu profil intensiv engleză. Şi la Colegiul Naţional de informatică Tudor Vianu, 188 de copii speră că se vor ridica la aşteptările părinţilor şi, în urma testării, vor câştiga unul dintre cele 60 de locuri. Concurență e benefică, însă nu neapărat de la o vârstă atât de fragedă, spune Ovidiu Pânișoară, profesor doctor, director al departamentului de formare a profesorilor.
Ovidiu Pânișoară, profesor doctor: Majoritatea celor care ajung la aceste licee şi concurează acolo sunt presaţi să o facă. Rareori este decizia copiluluil, rareori poate. El nu are capacitatea la această vârstă să ia decizia asta.
Mama unui elev: Eu cred că este o competiție sănătoasă, până la urma urmei viața este o luptă, o luptă intelectuală, o luptă de emoții și așa mai departe.
Ovidiu Pânișoară, profesor doctor: Această presiune pusă pe copii este pur şi simplu un monstru care ne face dependenţi de evaluare, de teste şi care îi oblige pe copii să facă un lucru care este prost pt sănătatea lor emoţională, să trăiască în viitor. Ei învaţa astăzi pentru ce o să li se întâmple peste câţiva ani când vor ajunge la acel liceu şi atunci grijile lor se vor sfârşi. Nu se vor sfârşi, atunci vor trebui să înveţe în continuare.
Colegii, amendate pentru discriminare
Uneori presiunea poate fi şi mai mare, odată ce copilul a fost admis. Trei colegii din Braşov, de exemplu, au fost amendate cu câte 2000 de lei fiecare de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru regulamentele şcolare în care se condiţiona continuarea studiilor de obţinerea unor medii minime. Aşadar, dacă un copil obţine într-un an o medie sub 8, la matematică sau la română, este declarat necorespunzător cu standardele şcolare şi este obligat să se transfere. Reputaţia şcolii este astfel salvată. Din păcate însă copilul are mult de suferit.
Gabriel Bibire, psiholog: Așteptările profesorilor sunt destul de mari și încearcă să ridice acești copii la nivelul școlii, nu invers.
Diferenţele intre şcolile din România sunt tot mai mari şi aşa se justifica dorinţa părinţilor de a fugi după o şcoală care să îi asigure un viitor copilului.
Discrepanțele acestea au crescut anual, sunt mai mari decât acum 10 ani. Ceea ce ar trebui să facă ministerul să găsească o soluţie şi să investească mai mult în şcoli şi în formarea profesorilor, să dezvoltăm o astfel de cultură la mai multe şcoli să nu mai fie discrepante, că altfel, doar unii o să intre, ce se întâmplă cu cei care nu intra. Vă daţi seama la clasa a 5-a ce înseamnă un asemenea eşec..
Un studiu internaţional recent arată că 98 de elevi din 100 simt anxietate şi au resentimente față de şcoală. Potrivit raportului, stresul elevilor apare din cauza solicitărilor şi a cerinţelor exagerate.
 (5).webp)
