Banca Națională a dat drumul la tiparniță. Avem în circulație numerar în valoare de peste 108 miliarde de lei
Din cauza inflației, Banca Națională a tipărit mai mulți bani. Acum avem în circulație numerar în valoare de peste 108 miliarde de lei. Sunt bani cash, de zi cu zi, pe care îi ținem în portofele, îi dăm la piață, în magazine sau la plata facturilor.
Creșterea este de 14% în ultimii doi ani.
Guvernul vrea ca din 2024 tranzacțiile cu bani cash să fie limitate, că măsură de reducere a evaziunii fiscale.
Un munte de bani - care a tot crescut - așa ar arăta dacă am strânge la un loc tot numerarul, toți banii aflați acum în circulație, în afara sistemului bancar. Iată evoluția - e suficient să ne uităm cu 2 ani în urmă - când tot numerarul în circulație era de 95 de miliarde de lei. Ajungem în septembrie 2022, când este trecut pragul de 100 de miliarde de lei. Acum, acești bani adunați înseamnă 108,4 mld de lei. Practic, în doi ani, numerarul a crescut cu 14%.
Merită precizat că și Guvernul, alături de Parlament, prin politica lor fiscal-bugetară, obligă BNR să tipărească mai mulți bani, respectiv să crească masa monetară din piața. Deficitul bugetar, de exemplu, reprezintă bani în plus cheltuiți peste veniturile încasate, deci, trebuie „creați”.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie, ASE: „BNR a căutat să acopere necesarul de bani generat de creșterea prețurilor, prin tipărirea de bani pe care să-i pună în circulație. Cele mai importante cauze pentru generarea crescută de bani pe care populatia preferă să o țină țin de un grad de digitalizare scăzut. Neîncrederea în sistemul bancar, în mediul rural există foarte puține bancomate, oamenii preferă cash. Corupția manifestată prin valize cash”.
Și pentru că numerarul aflat în circulație a crescut atât de mult, Guvernul s-a gândit să pună limite la plățile cash, de anul viitor. La persoane fizice, limita este de 5.000 de lei - adică orice produs sau serviciu care costă mai mult de atât va trebui să fie achitat cu cardul sau prin transfer bancar, nu cu bani gheață.
Măsura este menită să reducă evaziunea fiscală, spune premierul Marcel Ciolacu, amintind de un episod comic din 2021 când, în timpul unei conferințe de presă, din buzunarul de la piept, i-au ieșit câteva sute de lei.
Marcel Ciolacu, premier: „Nu cred că este o nenorocire... cu adevărat, n-am sacoul ala făcător de bani, dar prin mașină mai am bani, ca să nu se mai întâmple. Este vorba ca într-un singur loc să nu poți cheltui mai mult de 5.000 de lei, ca persoană fizică, presupun că e o măsură de combatere a evaziunii. Iar tranzacțiile cash între firme vor fi limitate la 1.000 de lei”.
Valentina Saygo, consultant fiscal: „Aceste plafoane, pentru întărirea disciplinei financiare, pentru blocarea circulației banilor în numerar de 1.000 de lei, mi se pare că sunt puse așa ca să nu fie controlate și puse în aplicare”.
Pe de altă parte, încă sunt multe firme care își plătesc angajații cu cash, arată un sondaj IRES citat de Asociația Română a Băncilor. Potrivit sondajului realizat în 1.000 de firme, anul trecut, 40% încă plătesc salariile în numerar.
În ceea ce privește impactul masei monetare mai mari asupra economiei, teoria economică „clasică” insistă pe faptul că tipăritul de bani încurajează inflația.
 (5).webp)
