România la PET. Cum ajunge plasticul în apele din țară. Circuitul complet al deșeurilor

×
Codul embed a fost copiat

Din sute de probe la midii și sol marin, nici măcar una nu este fără microplastic. La această concluzie au ajuns specialiști de la două institute mari, care de mai bine de un an cercetează modul în care vietățile din mare sunt afectate de plasticul arunca

Campania Știrilor PRO TV „România la PET” vă arată circuitul gunoaielor din apele noastre. Din râuri ajung în Dunăre, apoi prin Deltă în Marea Neagră.

Portul Constanța, ora 7 dimineața. O navă mare părăsește cheul și pornește în larg. Este ultimul vapor, sub pavilion românesc, din celebra flotă de pescuit oceanic, pe care țara noastră a deținut-o în vremea regimului comunist.

Pupa navei, pe unde odinioară se ridicau plasele cu capturi impresionante este acum birou în aer liber, pentru două echipe de cercetători.

Impactul microplasticelor în mediul marin

Se iau zeci de probe în fiecare punct de oprire și se fac câte 5 sau 6 prelevări, zilnic, pe un traseu bine stabilit. Cei ce prelevă sunt specialiști de la două institute de stat, GeoEcoMar și Grigore Antipa.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Studiază, printre altele, impactul microplasticelor în mediul marin, capitol la care, cercetătorii spun că au tot găsit, în ultimul an, surprize neplăcute pe fundul mării.

Fiecare probă este inventariată, iar sub punte, unde cândva funcționau camerele frigorifice și spațiile de procesare a peștelui, acum s-au încropit laboratoare. Primele rezultate se văd chiar pe vas, înainte de analizele mai detaliate, din laboratoarele de la București.

Iar medicii specialiști avertizează asupra unor riscuri, atunci când microplasticul ajunge în corpul uman.

Dr. Dorina Codreanu, specialist în reproducere asistată: „Sunt studii care arată că acest plastic intruziv acționează ca și cum ar disimula un hormon... celulele se multiplică”.

Microplatiscul de ieri este cel astăzi

Unii dintre cercetatori sunt și scafandri și spun că microplasticul văzut acum la microiscop este cel descoperit în expedițiile de acum 10-15 ani, pe când filmau pungi, saci și alte deșeuri prinse în solul marin. Macroplastic care, în timp, s-a descompus și fărâmițat.

Potrivit Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri generate la nivel global va ajunge la 3.400 milioane de tone, în 2050, cu o treime mai mult decât în acest moment. Conform Greenpeace, noi reciclăm doar 13% din deșeuri, iar rata de eliminare prin depozitare la rampele ecologice se ridică la aproape 70%, printre cele mai ridicate din Europa.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
România la PET. Râurile cristaline de munte, departe de a fi cele mai curate. „Otrava” identificată în analizele de laborator
România la PET. Râurile cristaline de munte, departe de a fi cele mai curate. „Otrava” identificată în analizele de laborator

„Am identificat microplastic și în râurile cristaline de munte!”. Este anunțul îngrijorător făcut de mai mulți experți de la Universitatea din Cluj. Aceștia au colectat probe de apă din zona de munte a județului Alba.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.