Kristalina Georgieva (FMI): China şi alţi creditori trebuie să ia măsuri pentru a preveni „explozia datoriilor”
China şi alţi mari creditori au responsabilitatea de a preveni o explozie a problemelor legate de datorii, cu care se confruntă piaţa emergentă şi ţările cu venituri scăzute, a avertizat directorul general al FMIl, Kristalina Georgieva.
Georgieva, vorbind la un eveniment găzduit de Centrul pentru dezvoltare globală, a explicat că 25% din piaţa emergentă şi 60% din ţările cu venituri scăzute sunt aproape sau în incapacitatea de a-şi asuma datoria.
„Mesajul meu către creditorii mari, către China, către sectoarele private ... este că cu cât mai mare este partea ta, cu atât mai mare este responsabilitatea ta. Este în interesul tău ca creditor să previi ca o problemă să explodeze”, a declarat şeful FMI.
De asemenea, Georgieva şi-a exprimat speranţa că creditorii publici ai statului Sri Lanka se vor angaja rapid în negocieri privind datoria şi apoi vor aduce la masa discuţiilor şi creditorii privaţi.
Anterior, Guvernul din Sri Lanka anunţase că grupul de consultanţă financiară Lazard a început negocieri cu India, China şi Japonia privind restructurarea datoriei ţării.
Situația îngrijorătoare a României
România dă mai mult pe dobânzi decât pe investiții
Cu o datorie publică de "doar" 49% din PIB, România ar părea că se află departe de pericolul unei crize a datoriei suverane. Situația este diametral opusă, în principal din două mari cauze. Prima este că veniturile statului ca pondere în PIB sunt foarte mici, de circa 33% din PIB față de o medie europeană de 44%. Simplu spus, din fiecare 100 de euro valoare adăugată creați în economie statul român are venituri mai mici cu 11 puncte procentuale, respectiv cu o pătrime. Asta înseamnă mai puțin bani disponibili deci o presiune mai mare a dobânzilor plătite în totalul disponibil.
A doua problemă este inflația galopantă, de 15% și faptul că România nu face parte din zona euro. Față de acum doi-trei ani, când statul se împrumuta la dobânzi de 3-4% pe an, dobânzile sunt duble. Inclusiv programul de împrumut de la populație oferă dobânzi de circa 8% pe an. Rostogolirea datoriilor (plata datoriilor vechi prin altele noi) vechi a devenit astfel din ce în ce mai scumpă.
De altfel, Consiliul Fiscal a atras atenția recent că Guvernul nu și-a calculat bine sumele necesare pentru plata dobânzilor aferente datoriei suverane. La rectificare bugetul alocat plății dobânzilor a fost suplimentat cu nu mai puțin de 4,4 miliarde de lei, respectiv cu aproape 900 de milioane de euro. "Suplimentarea importantă a acestei categorii de cheltuieli survine pe fondul creșterii datoriei publice și a ratelor de dobândă la care se contractează împrumuturile noi și evidențiază faptul că plafonul inițial era subdimensionat, aspect notat de CF în opinia sa asupra proiectului de buget", a precizat Consiliul Fiscal în analiza privind rectificarea bugetară operată recent de Guvernul Ciucă.
Consiliul Fiscal este o organizație apolitică, fondată în 2010 la cererea expresă a troicii FMI-Banca Mondială-Comisia Europeană și funcționează sub tutela Academiei Române. Președintele Consiliului Fiscal este Daniel Dăianu, profesor de economie care a ocupat de-a lungul timpului funcții precum economist-șef al BNR și ministru de Finanțe.
Concret, în primele șapte luni ale acestui an România a plătit dobânzi de 16,34 miliarde de lei în contul datoriei publice, în creștere cu nu mai puțin de 5,8 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, conform datelor oficiale ale Ministerului de Finanțe.
Spre comparație, statul a cheltuit mai mult pe dobânzile aferente datoriei guvernamentale decât pentru investițiile din bani proprii (trecuți la "Cheltuieli de capital" în execuția bugetară), care au fost de doar 13,29 miliarde de lei în primele șapte luni. Mai mult: România a dat pe dobânzi de peste două ori mai mult decât bugetul alocat subvențiilor (16,34 miliarde de lei versus 7,2 miliarde de lei) într-un an cu secetă și cu explozia prețurilor la energie.
Spre comparație, în primele șapte luni ale acestui an statul a încasat 17,3 miliarde de lei din impozitul pe profit, adică o sumă doar puțin peste cele 16,34 miliarde de lei plătite pe dobânzi.
