Uniunea Europeană risipește mai multă mâncare decât importă. Cum ar putea înjumătăți pierderile alimentare până în 2030

risipa alimentara
Shutterstock

Cantitatea de mâncare risipită de Uniunea Europeană este mai mare decât cea importată de blocul comunitar, a dezvăluit un raport publicat marți.

Pe fondul instabilității sistemului alimentar al UE din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, raportul organizației Feedback EU a subliniat că, în 2021, Uniunea Europeană a importat aproape 138 de milioane de tone de produse alimentare, cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro. În același timp, a risipit 153,5 milioane de tone de mâncare, fapt ce a costat UE 143 de miliarde de euro.

Pe lângă pierderile financiare cauzate de risipa alimentară, există și efectul nociv asupra planetei. Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, care contribuie la criza climatică, iar risipa alimentară cauzează 6% din aceste emisii.

„Nivelul risipei este cu atât mai îngrijorător când ne gândim că, în țările UE, 33 de milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate la fiecare două zile”, a specificat raportul.

Problema risipei de mâncare la nivel global este atât de mare încât suprafața necesară pentru a produce cantitatea irosită este mai mare decât India și Canada la un loc.

Citește și
parcul natural apuseni
De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Ce pași a făcut Uniunea Europeană pentru a reduce risipa alimentară 

În 2015, Comisia Europeană a promis să înjumătățească risipa alimentară până în 2030, după ce, în 2012, Parlamentul European a cerut UE să stabilească obiective în acest sens.

Însă raportul a acuzat blocul de a fi departe de această țintă.

Acum patru ani, CE a adoptat Directiva Cadru privind Deșeurile (WFD) modificată, care obligă statele membre UE să măsoare și să raporteze risipa alimentară începând cu 2020.

În prezent, Comisia elaborează propuneri legislative care să oblige statele membre ale UE să reducă pierderea mâncării prin stabilirea unor obiective.

Presiunea asupra UE crește pentru a lua măsuri eficiente împotriva irosirii mâncării

Raportul insistă că obligația legală trebuie să fie de 50% până în 2030 și îi îndeamnă pe politicieni, organizații și indivizi să pună presiune pentru ca acest obiectiv să devină lege.

„Comisia Europeană s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară până în 2030. Cu toate acestea, nu este suficient să se stabilească obiective ambițioase fără a se asigura realizarea lor cu propuneri legislative concrete, care trebuie elaborate de Comisia Europeană în lunile următoare”, a spus europarlamentarul Martin Häusling, purtător de cuvânt pentru politici agricole al grupului Verzilor.

„Avem nevoie de obiective obligatorii în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare pentru a obține reducerea necesară a risipei alimentare”, a adăugat el.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile
Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este mai urgentă ca niciodată, potrivit unui avertisment al oamenilor de știință lansat anul trecut.

De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”
De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”

În fiecare an, pădurile absorb 7,6 miliarde de tone de dioxid de carbon. Prin comparație, SUA, una dintre țările lumii care produc cel mai mult CO2, emite de 1,5 ori mai puțin decât capacitatea de captare a pădurilor, potrivit World Resources Institute.

Ce criterii trebuie să îndeplinească o școală pentru a fi considerată „verde”
Ce criterii trebuie să îndeplinească o școală pentru a fi considerată „verde”

Normele privind organizarea și funcționarea „școlilor verzi” în România au fost publicate joi în Monitorul Oficial, după ce au fost aprobate.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.