Un secol de la înfiinţarea Institutului Cantacuzino. De ce nu a mai produs niciun vaccin în ultimii ani

×
Codul embed a fost copiat

La 100 de ani de la înfiinţare, din institutul Cantacuzino a rămas mai mult numele. Şeful statului, premierul, câţiva miniştri şi angajaţii au marcat, joi, momentul festiv.

Doar că pe porţile instituţiei n-au mai ieşit de aproape 20 de ani serurile care l-au făcut celebru. Vaccinul gripal este creat, dar nu este autorizat şi nu se poate vinde în farmacii. Iar polidinul şi serul împotriva tetanosului sunt în lucru, însă nu vor fi gata în acest an.

Un steag imens a acoperit joi clădirea şi ani întregi în care Institutul Cantacuzino a avut activitate redusă. Politicienii invitaţi au vorbit doar despre ceea ce ar trebui să fie, nu şi despre ceea ce este instituţia şi au transmis mesaje despre importanţa vaccinării.

Klaus Iohannis, preşedintele României: "Rolul Institutului "Cantacuzino" este, în această perioadă, unul fundamental și sunt impresionat de eforturile extraordinare. Avem, iată, la îndemână soluția care ne va permite să stopăm pandemia și să ne recăpătăm normalitatea care ne lipsește atât de mult. Se numește vaccin! Virusul care ne-a afectat dramatic existența în ultimul an nu dispare prin violență și manifestări extremiste, ci prin imunizarea cât mai multor oameni cu vaccinuri eficiente".

La institut s-a studiat genomul care produce virusul şi se fac sute de teste zilnic. În februarie, premierul aflat într-o vizită la Bruxelles le spunea mai marilor Uniunii ca şi România poate produce la Cantacuzino vaccinul împotriva coronavirusului. Directorul institutului l-a contrazis şi a transmis că ar putea asigura cel mult specialişti şi o parte din cercetare. Deocamdată, institutul a rămas doar centru de stocare pentru dozele de ser împotriva Covid-19.

Citește și
Coronavirus România, bilanț
Coronavirus România, bilanț 1 aprilie. 6.115 cazuri noi și 136 de decese. Record de pacienți internați la ATI
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Florin Oancea, comandatul director general al Institutului Cantacuzino: "Noul imunomodulator - polidin se află în faza de studiu de laborator, pregătindu-se reluarea producţiei. S-au realizat paşi importanţi în dezvoltarea vaccinului antigripal, reuşindu-se producţia primelor doze necomerciale după o pauză de 10 ani".

Vaccinul gripal despre care vorbeşte comandatul a fost produs la Cantacuzino până în 2013, când agenţia medicamentului a cerut să fie retras de pe piaţă pentru că nu erau respectate regulile europene de producţie.

Acum au fost angajaţi specialişti şi s-au investit peste 40 de milioane de lei în linii noi de tehnologie, deşi oamenii din institut spun că ar fi mai ieftin să se construiască o fabrică nouă. Ca să poată fi puse pe piaţă, dozele necomerciale de virus gripal au nevoie de autorizaţie de la agenţia medicamentului.

Florin Cîțu, prim-ministru: "Dincolo de asigurarea resurselor necesare, cred că cel mai important sprijin pe care Guvernul îl poate da specialiştilor de la 'Cantacuzino' este să îi lase să îşi facă treaba. Să nu îi încurce cu decizii politice, să nu uite lecţia trecutului".

În decembrie, institutul a lansat un supliment natural de stimulare a imunităţii pe bază de orz.

Vorbim despre un institut care până în anii 2000 producea peste 300 de vaccinuri, seruri şi reactivi. Decăderea a început în 2009, când Canatcuzino a pierdut licenţele după ce un lot de vaccin a fost contaminat cu neurotoxine.

În 5 ani şi-a schimbat de 4 ori tutela: a trecut de la Ministerul Sănătăţii la Educaţie, înapoi la Sănătate şi în final la Apărare.

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Viața din Coreea de Nord, în timpul pandemiei: „Deficit acut de produse de bază, în special de medicamente”
Viața din Coreea de Nord, în timpul pandemiei: „Deficit acut de produse de bază, în special de medicamente”

Ambasada Rusiei din Coreea de Nord a descris joi viaţa grea din această ţară, cu restricţii „fără precedent" precum absenţa accesului la medicamente, consecinţă a măsurilor draconice impuse din cauza pandemiei de coronavirus, informează AFP.

Coronavirus România, bilanț 1 aprilie. 6.115 cazuri noi și 136 de decese. Record de pacienți internați la ATI
Coronavirus România, bilanț 1 aprilie. 6.115 cazuri noi și 136 de decese. Record de pacienți internați la ATI

Coronavirus România, bilanț 1 aprilie. Pe teritoriul României au fost confirmate 958.918 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 856.405 pacienți au fost declarați vindecați.

Iohannis, mesaj pentru protestatari: ”Virusul nu dispare prin violență și manifestări extremiste”
Iohannis, mesaj pentru protestatari: ”Virusul nu dispare prin violență și manifestări extremiste”

Președintele Klaus Iohannis le-a transmis un mesaj protestatarilor care au ieșit pe străzi în ultimele zile, nemulțumiți de măsurile de restricții care au fost impuse din cauza pandemiei de Covid-19.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.