Mădălina Pavăl a pus folclorul românesc pe ritmuri moderne. Face o fuziune între doina românească, hip-hop şi muzica clasică
Îmblânzeşte scenele cu un stil autentic şi vrea să arate lumii întregi cât de preţios este folclorul nostru, reinterpretat pe ritmuri noi.
Mădălina Pavăl, fata din Moldova, reuşeşte să trezească interesul pentru origini şi îşi convinge publicul cu sentimentul că muzica ei este, de fapt, glasul poporului român. O vreme a cântat cu trupa Subcarpați, a colindat ţara şi acum e pe cont propriu. A lansat album şi piesă nouă şi cânta alături de instrumentişti erudiţi. Absolvent de conservator, Mădălina face o fuziune între doina românească, hip-hop şi muzica clasică şi vede în dor chintesenţa poporului român.
Mădălina Pavăl are 25 de ani şi în lumea artistică toţi o ştiu drept Mădă, cea care a adus folclorul din Bucovina, pe ritmuri moderne, în muzică mainstream.
A cântat cu trupa Subcarpații, o lungă perioadă, a colaborat pe multe din piesele lor şi aşa a cunoscut celebritatea.
În zi cu soare de noiembrie, pe Calea Victoriei, Mădălina îşi face drum cu bicicleta, să ajungă la repetiţii. De anul trecut, Mădălina şi-a făcut trupă cu instrumentişti de la Conservator şi e pe cont propriu, iar cântecele ei sunt o fuziune între folclor, hip-hop şi muzică clasică. Are o piesă abia lansată, se numeşte "Vino pân' la Bucureşti", la care are şi videoclip şi care face parte dintr-un album solo, pe care l-a numit "Oamenii se fac dor."
Mădălina: "Proiectul oamenii se fac dor a început dintr-o nevoie de-a mea…"
Mădălina cântă folclor de la cinci ani
Mădălina s-a născut în acelaşi an cu PROTV, în 1995, la Baia, o comună de lângă Fălticeni, şi copilăria ei la ţară a fost cu multă libertate dar şi cu muncă. Spune că dacă liniştea ar fi o poză, ar fi ca satul ei natal, cu râul Moldova care trece prin spatele casei, un loc cu o viaţă simplă şi cu tradiţii respectate. Avea animale, treburi gospodăreşti, dar a copilărit şi cu muzica populară pe care o interpretează de la 5 ani. A cântat de mică alături de ansambluri folclorice din toată ţara şi spune că la festivaluri a învăţat să aprecieze folclorul autentic românesc. Mărturiseşte că are o misiune grea, atunci când culege şi reinterpretează cântecele vechi, din popor.
O fascinează doina românească şi mai ales noţiunea de dor. Crede că în dor e chintesenţa poporului român: viaţa românilor, cu bune şi cu rele, cu bucurii şi tristeţi, cu începuturi şi despărţiri, cu reuşită acasă dar şi cu pribegie şi încercări, cu globalizare dar şi cu rădăcini prinse adânc în locurile natale.
Fără acestea din urmă, spune Mădălina, romanul se pierde, nu-şi mai găseşte rostul, şi de aceea, ea de fiecare dată când are o decizie importantă de luat, ea merge acasă, la ţară, în Bucovina.
Cu dorul i-a provocat şi pe spectatorii care veneau la concertele ei, să se destăinuie, să accepte provocarea de a-şi aşterne pe bucăţi de hârtie care e dorul lor cel mai mare. A găsit astfel o uriaşă comunitate, legată prin doruri comune, prin povești pe care ar vrea să le adune cândva într-o platformă online.
A refuzat să plece în Anglia, alături de tată
„Oamenii sunt foarte sensibili" crede Mădălina.
Iar Mădălina este unul din copiii României care a crescut cu un părinte în străinătate. După Revoluţie, tatăl ei, care este tâmplar, a plecat în Marea Britanie, unde trăieşte de mai bine de 10 ani. La un an după ce îşi găsise loc de muncă la Londra, i-a chemat şi pe ei. Doar împotrivirea Mădălinei i-a făcut să rămână acasă, la Baia.
Mădălina: „Sunt un copil al cărui tată este plecat în Londra, de foarte mulţi ani…
A terminat liceul la Fălticeni şi apoi a spus mamei că vrea să vină la Bucureşti. A dat la Conservator, iar astăzi este licenţiată în pedagogie muzicală. Despre călătoria ei, de mică, în Capitală, vorbeşte şi în noul proiect muzical, "Vino pân la Bucureşti". I s-a părut greu să se rupă de mediul atât de familiar din judeţul Suceava, pentru că venea singură în Capitală, fără nicio cunoştinţă. A ştiut că Bucureştiul e oraşul oamenilor cu vise împlinite şi că aici e locul în care prin muzică, ea poate aduce folclorul şi tradiţiile, în sufletul altor tineri.
Mădălina: „Eu aveam şi concerte în perioada aia şi a fost un vis devenit realitate…un copil la 10 ani, mie mi s-a părut wow!"
Mădălina are o soră mai mică, care locuieşte cu mama ei, la Fălticeni şi susţine că vede diferenţa de generaţii, adică observă decalajul în mentalitate faţă de părinţii ei, crescuţi în comunism, dar şi faţă de cum gândeşte sora ei, mai mult influenţată de era vitezei şi a tehnologiei.
Mădălina: „Eu am crescut cu animale şi cu ai mei acasă, soră-mea a crescut cu tableta şi telefonul…toată lumea e artist în direcţia lui"
E pasionată de fotografie, colecţionează imagini cu satul românesc şi cu oamenii lui. A făcut un videoclip în care a avut 100 de figuri, 100 de români din popor, din diverse zone, şi a încercat ca în câteva minute să le dezvăluie povestea. Spune că oamenii veniţi de la ţară, cu muncă şi bun simţ la bază, sunt oamenii de care se simte atrasă. Pe o parte dintre ei i-a găsit şi la Bucureşti, unde Mădălina spune că a întâlnit o generaţie de tineri talentaţi, informaţi, buni profesionişti, pasionaţi de ce fac. Oameni care au ajutat-o şi faţă de care se simte datoare.
Mădălina: „Sunt atât de mulţi tineri cărora le sunt datoare…"
Mădălina cântă cu intrumentiști de la Conservator
A cântat cu orchestra de barockeri şi trupa ei este formată din instrumentişti erudiţi în muzică, oameni cu Convervator şi experienţă în muzică clasică. Raluca o acompaniază cu vioara şi este profesor la conservator, iar Alexei este la rândul său culegător de folclor românesc. Lângă ei sunt alţi artişti cu studii şi se bucură că au găsit o nişă comună, care începe să fie tot mai mult apreciată şi de public – folclor românesc, reinterpretat, livrat către popor într-un mod nou, adaptat vremurilor.
Raluca, violonist: „Mi se pare că ne sprijinim una pe alta, Mădălina e mişto, e Mădă de pe scenă şi în viaţa reală, e un copil sensibil….”
Alexei, instrumentist: „E o responsabilitate, Mădălina e autentică”
Cu două colege de trupă au început să organizeze prin ţară workshop-uri educaţionale şi motivaţionale. A provocat mulţi alţi tineri să vorbească despre trăirile lor, despre aspiraţii şi drumul parcurs până la reuşită. Au crezut iniţial că vor avea audiență exclusiv din rândul celor orientaţi către o carieră muzicală. Dar, s-au trezit cu oameni din toate domeniile, dornici să asculte şi să îşi împărtăşească idei.
Mădălina Pavăl cânta un basm desprins parcă din folclorul din Moldova, dar la Bucureşti a devenit o tânără orientată, descurcăreaţă. Are şi maşină, dar prin oraş preferă bicicleta. Citeşte mult despre muzică şi istoria ei, şi nu dă plimbările în natură, în jurul Capitalei, pe ieşirile în cluburi, cum nu dă nici mersul la piaţă, pe shoppingul la mall. În 2020 a avut mai mult timp pentru ea şi pentru prietenii ei apropiaţi, pentru ieşiri la munte şi la mare şi a împărţit anul 2020 în… 4 acte.
Spune că dacă nu ar fi fost muzica, ar fi fost o carieră în pedagogie. A făcut peste vară cursuri cu copii, în care le-a vorbit de doină şi folclor, şi vrea să înfiinţeze o şcoală de tradiţii, după ce trece pandemia.
La doar 25 de ani, fata în ie şi tenişi sport ştie ce vrea şi e hotărâtă să îşi promoveze muzica şi trăirile. Îi place să cânte despre lucruri care îi ţin uniţi pe români. Vrea să îi scoată pe cei ce o ascultă din clişeul că tradiţia este ceva vechi şi plictisitor şi le arată că prin origini, începem să construim cine suntem, de fapt.
Face parte din generaţia celor strămutaţi de la ţară, la oraş, în ultimii 25 de ani. Mădălina Pavăl îmblânzeşte Bucureştiul efervescent şi dă un suflu nou folclorului cu care a crescut. Arată lumii că e cool să cânţi doine şi colinde, pe ritmuri moderne. O fată simplă reuşeşte să trezească interesul pentru origini şi îşi convinge publicul cu sentimentul că muzica ei este de fapt, glasul poporului român.
 (5).webp)
