Românii încep să mănânce și mai nesănătos, din cauza scumpirilor. Omul este programat genetic să se îngrașe în criză
Scumpirile îi obligă pe români să se îndrepte către alimentele mai ieftine, dar și mai proaste din punct de vedere calitattiv, astfel încât oamenii mănâncă deja și mai puțin sănătos ca înainte, când ne aflam oricum în topul alimentației nesănătoase.
Românii trebuie să mănânce, chiar dacă alimentele s-au scumpit extrem de mult în ultima perioadă, iar pasul logic este să se îndrepte spre produsele mai ieftine, dar și mai nesănătoase.
În plus, se pare că omul este programat genetic să se îngrașe în situații de criză, pentru că organismul primește indicii că ar urma o insecuritate în privința alimentării, motiv pentru care începe să stocheze mai multă grăsime, pentru a-și mări șansele de supraviețuire, potrivit Ziarul de Iași.
Dr. Adina Rusu, medic nutriţionist din Iaşi, a explicat că cele mai afectate persoane de creşterea preţului la alimente sunt cele cu venituri reduse, care au ajuns să cheltuiască şi 70% din ceea ce câştigă doar pentru a-şi procura hrană.
„Pentru aceştia, orice creştere a preţurilor, oricât ar fi de mică, este resimţită foarte puternic. Conform studiilor realizate în situaţii similare din trecut, aproape întotdeauna creşterea preţului la un anumit aliment cauzează scăderea cererii pentru produsul respectiv. Cu alte cuvinte, atunci când un aliment se scumpeşte, oamenii fie evită să îl mai cumpere, fie îl consumă în cantităţi mai reduse. Astfel, în perioade similare din trecut, cel mai mare impact a fost resimţit în cazul unor produse precum carnea, peştele şi lactatele, sugerând că alimentele de origine animală sunt produse de lux în dieta umană”, a declarat dr. Adina Rusu.
Omul este programat genetic să se îngrașe în situații de criză
Medicul apreciază că valurile de scumpiri nu afectează la fel de mult produsele alimentare de bază, precum cerealele, fiindcă ele sunt esenţiale şi nu au un preţ foarte ridicat, chiar dacă acesta va creşte. Totodată, oamenii îşi păstrează veniturile „pentru a le aloca alimentelor esenţiale atunci când preţurile cresc”.
Consumul alimentelor nesănătoase se vede în special la persoanele cu venituri reduse, a spus medicul. Ele resimt cel mai puternic scumpirile, au şi un risc mai mare de malnutriţie, fie prin subalimentare, dar şi prin supraalimentare.
Dr. Adina Rusu spune că au fost efectuate studii care arată că riscul de obezitate este cu până la 20% mai mare în cazul persoanelor cu venituri reduse.
„Acest lucru poate fi explicat în primul rând prin faptul că organismul uman este programat genetic spre stocarea de calorii ca măsură de apărare în eventualitatea unor perioade de foamete sau de lipsă a alimentelor, omul crescându-şi, prin acest comportament, şansele de supravieţuire. Astfel, există această ipoteză că indivizii stochează mai multă grăsime atunci când primesc indicii că accesul la alimente este incert. Astfel, preţurile crescute la alimente îi determină pe cei cu venituri reduse să îşi limiteze consumul de alimente de calitate şi să adopte o alimentaţie mult mai dezechilibrată”, a mai precizat dr. Adina Rusu.
Mâncatul din stocurile făcute, o ”alimentație monotonă, de proastă calitate”
Pentru a nu cheltui mai mult cu alimentele, specifică medicul, mulţi oameni optează să cumpere hrană mai ieftină, mai puţin preferată şi cu siguranţă mai puţin hrănitoare.
Un alt obicei al oamenilor în situaţie de criză este să îşi facă stocuri, iar pentru a nu se deteriora, mănâncă doar din stocurile respective, ceea ce duce la „o alimentaţie monotonă, de proastă calitate, lipsită de alternative, care poate cauza deficienţe de micronutrienţi şi îmbolnăvire”.
Medicul atrage însă atenţia că nu întotdeauna un produs alimentar mai scump este şi mai sănătos.
Dr. Adina Rusu recomandă mai degrabă, dincolo de preţ, să fim atenţi atunci când cumpărăm produse alimentare la felul în care au fost depozitate, dacă sunt din surse verificate sau nu, dacă ambalajul arată în regulă sau a fost deteriorat.
Trebuie evitate ”caloriile goale”. Unde se află acestea
Acestea pot conţine microorganisme patogene sau substanţe toxice din diferite surse. Recomandarea este să evităm şi alimentele formate din „calorii goale”, care sunt în continuare la preţuri mici.
Este vorba de produsele cu valoare energetică mare, dar care nu au substanţe hrănitoare precum proteinele, fibrele, vitaminele, mineralele şi acizii graşi esenţiali.
„În această categorii intră unele băuturi (inclusiv alcoolice), alimente alcătuite în principal din zahăr sau care conţin anumite grăsimi sau uleiuri potenţial nocive pentru sănătate. Ideal ar fi să evităm produsele care conţin cantităţi mari din ingrediente precum zahărul, fructoza, siropul de glucoză-fructoză, grăsimile hidrogenate sau uleiul de palmier. De asemenea, sunt de evitat alimentele cu foarte mulţi aditivi, fiind de preferat produsele care conţin cât mai multe ingrediente naturale, ingrediente pe care reuşim să le asociem, după denumire, cu un produs pe care îl cunoaştem”, a mai punctat specialistul.
Mesele trebuie planificate cu o săptămână în avans
Medicul spune că ne putem bucura de o alimentaţie sănătoasă, echilibrată şi în porţii corecte fără să cheltuim foarte mulţi bani pe mâncare. Fiindcă dacă se identifică acel echilibru nu se mai cumpără mâncare în exces, dulciuri nesănătoase sau băuturi îndulcite.
Meniul trebuie planificat cu atenţie, în mod organizat, iar dr. Adina Rusu spune că o idee bună ar fi să ne luăm pachet de acasă pentru serviciu şi să gătim doar cât avem nevoie, pentru a evita supraconsumul şi risipa.
„Mâncând la timp, reuşim să ne controlăm porţiile, dar şi apetitul, astfel încât să nu cădem în capcana cumpărăturilor compulsive şi a mâncatului necontrolat. Este important să includem în meniul zilnic alimentele de bază, cum ar fi cerealele integrale, legumele şi sursele de proteine, fie că sunt de origine vegetală, cum ar fi fasolea, fie că sunt de origine animală, cum ar fi carnea, peştele, brânzeturile sau ouăle. Planificarea meniurilor în avans, pentru o săptămână, de exemplu, este cea mai bună strategie pentru reducerea costurilor cu alimentele”, a conchis dr. Adina Rusu.
 (5).webp)
