Cinci soluții împotriva cumpăratului compulsiv. „Cheltuirea banilor are mare legătură cu echilibrul tău emoțional”
Un telefon nou, crema din reclamă sau două tricouri la fel, pentru că e materialul bun. Sunt doar câteva exemple de cumpărături pe care le facem fără să ne gândim dacă ne trebuie sau nu, de multe ori doar pentru a ne premia.
Atât femeile, cât și bărbații tind să cumpere mai multe lucruri decât au nevoie cu adevărat, iar motivele variază de la o persoană la alta. Problemele intervin atunci când banii din cont se termină, iar acum, când toate se scumpesc, iar facturile cresc, riscul este tot mai mare.
Ce stă la baza nevoii de a cumpăra compulsiv și cum ne putem construi obiceiuri financiare sănătoase au explicat la emisiunea „iBani” Roxana Marcu, profesor la Școala de Bani, și Nansi Lungu, profesor la catedra de Sociologie a Facultății de Psihologie din cadrul Universității Titu Maiorescu și expert în psihologia consumatorului.
Ștefana Todică: E foarte ușor să ne găsim scuze atunci când mergem la cumpărături, dar când știm că avem o problemă, că exagerăm?
Nansi Lungu: „Scuze găsim și, foarte important, găsim după, pentru că atunci durerea apare. Înainte nici nu îți trebuie scuze ca să cumperi compulsiv. Uneori avem nevoie să facem pasul ăsta. Uneori reprezintă un premiu emoțional imediat, poate nu e atât de problematic ulterior. (...) Îți dai seama că rămâi fără bani, te chinui, și reiei același ciclu. Problema nu e când îți dai seama, ci că cere un anumit tip de activități, de exemplu să exersezi în a nu lua, care pare foarte complicat”.
Ștefana Todică: Și există un studiu BCR, care se referă la comportamentul românilor la cumpărături, care arată, de exemplu, că 7 din 10 români spun că au cumpărat lucruri nu pentru că aveau nevoie, ci pentru că erau ieftine. Ce mai arată acest studiu?
Roxana Marcu: „Într-adevăr, foarte mulți dintre noi facem cumpărături impulsiv, și 65% dintre români nu au o planificare financiară atentă, înainte de a face niște achiziții, nu merg cu o listă la cumpărături și nu își monitorizează cheltuielile, aici e durerea mare, că nu știu pe ce se duc banii, și se trezesc la final de lună că ajung pe zero sau pe minus fără să știe pe ce au cheltuit banii”.
Ștefana Todică: Ce legătură au emoțiile?
Nansi Lungu: „Hai să ne gândim. Îmi fac o listă, arată foarte bine lista, am ajuns la magazin, și încep să mă uit că există o reducere la care nu mă așteptam, la un lucru pe care mi-l doresc de ceva vreme. În același timp există tot felul de alte oferte pe care nu le inclusesem și iau unul singur. La urma urmei, am luat unul singur ca să mă premiez. După care apare “what the hell effect”. Adică dacă tot am luat un lucru mic, de ce să nu-l mai iau pe al doilea? Îți trebuie un anumit tip de autoeducare a comportamentului și aici poate părea surprinzător. Cumpărăturile de foarte multe ori compensează insatisfacții pe care le ai. Cumpărăm din exterior variația noastră internă”.
Asta înseamnă că m-am simțit rău și o idee bună e să îmi cumpăr stabilitate emoțională.
Ștefana Todică: Care e adevăratul preț al cumpărăturilor compulsive?
Roxana Marcu: „În momentul în care cumpărăm un produs, avem un moment de bucurie, dar e o bucurie pe termen scurt, și mai ales că aici intervine fenomenul obișnuinței. În momentul în care cumpărăm o geantă nouă, să spunem, ajungem să o purtăm poate săptămânal, ne obișnuim cu ea, atunci nu mai e atractivă în fața noastră și vrem altceva. Când cumpărăm mai mult, poate interveni și fenomenul de remușcare, de vinovăție că am cheltuit banii și atunci sunt și aceste negative”.
Ce putem face este să identificăm ce emoții ne fac să facem respectivele achiziții.
Nansi Lungu: „A te decupla de cheltuieli ca premiere este un lucru deosebit în economia ta emoțională. O lună de zile, eu am zis că fac cât de curând experimentul, nu cheltui nimic din ce nu e necesar. Nu pentru a economisi, ci pentru a vedea cât de independent ești față de premierea ta externă”.
Roxana Marcu: „Văzând nevoia de educație financiară foarte mare, am pregătit câteva soluții concrete. Prima regulă este 50,30,20, adică 50% din bugetul nostru să îl alocăm nevoilor, acelor cheltuieli necesare, facturi, mâncare, 30% să meargă în zona de dorințe, aici putem încadra și cumpărătul compulsiv, și 20% din buget să economisim. Cheia aici, când îți vine să cumperi prea mult, este să îți pui o barieră. Ce mai putem face e să amânam achiziția cu 24 de ore (...) și să cântărim bine orice achiziție facem. De exemplu, ne putem trezi într-o dimineață să spunem că nu-mi mai place dulapul din dormitor, vreau o mobilă nouă. Poate putem găsi o soluție să vopsim acel dulap. Sau o pereche de blugi, poate o stilizăm noi cumva să ne placă din nou. Am creat un curs, îl găsiți pe scoaladebani.ro, este gratuit, un curs făcut împreună cu Raluca Anton, doctor în psihologie, și acolo am creat tot felul de exerciții, astfel încât să stai cu tine și îți analizezi emoțiile care stau în spatele tuturor achizițiilor pe care le faci. Așa că oricine poate să îl urmeze, de acasă, gratuit”.
 (5).webp)
