De ce țânțarii preferă să muște anumite persoane. Ce au descoperit oamenii de știință

tantari
Shutterstock

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce atragi țânțarii ca un magnet, oamenii de știință au răspunsul, potrivit unui nou studiu. Iată de ce.  

O echipă de cercetători condusă de Leslie Vosshall, profesor la Universitatea Rockefeller și șeful laboratorului de neurogenetică și comportament, a încercat să identifice de ce anumiți oameni par să atragă mai mulți țânțari decât alții, conform CNN.

Pe parcursul a trei ani, cercetătorii au cerut unui grup de 64 de voluntari să poarte ciorapi de nylon pe brațe, șase ore pe zi, timp de mai multe zile. Maria Elena De Obaldia, prima autoare a studiului și fostă postdoctorală la Universitatea Rockefeller, a construit un „test olfactometru cu două variante” - o cameră din sticlă acrilică în care cercetătorii au pus doi dintre ciorapi. Echipa de studiu a eliberat apoi țânțari de febră galbenă, numiți științific Aedes aegypti, în cameră, și a observat care dintre ciorapi a atras cele mai multe insecte.

Acest test a permis cercetătorilor să separe participanții la studiu în „magneți de țânțari”, ai căror ciorapi au atras o mulțime de țânțari, și „atractori scăzuți”, care nu păreau să ademenească la fel de mulți țânțari. Oamenii de știință au examinat pielea „magneților de țânțari” și au descoperit 50 de compuși moleculari care erau mai mari la acești participanți decât la ceilalți.

Nu aveam idei preconcepute despre ceea ce vom găsi”, a declarat Vosshall, care este și director științific al Institutului Medical Howard Hughes, pentru CNN. Dar o diferență a fost deosebit de distinctă: „magneții de țânțari” aveau rate mult mai mari de acid carboxilic pe piele, față de „atractorii scăzuți”.

Citește și
tânțar West Nile
A fost înregistrat primul deces din România provocat de virusul West Nile, transmis de țânțari
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Acizii carboxilici se găsesc în sebum, substanța uleioasă care creează o barieră și ne ajută să ne menținem pielea hidratată.

Acizii carboxilici sunt molecule mari, a explicat Vosshall. „Nu sunt chiar atât de mirositoare”, a spus ea. Dar bacteriile benefice de pe piele „mestecă acești acizi, care produc mirosul caracteristic oamenilor” – care poate fi ceea ce atrage țânțarii”, potrivit Vosshall.

Mirosul din secrețiile pielii joacă un rol important

Un participant, identificat ca Subiectul 33, a fost atracția numărul 1 pentru țânțari: ciorapii subiectului au fost de 100 de ori mai atrăgători pentru țânțari.

Când vine vorba de Aedes aegypti, țânțarii de sex feminin preferă să folosească sângele uman pentru a-și alimenta producția de ouă. Acești mini prădători folosesc o varietate de mecanisme pentru a identifica și a alege oamenii pe care îi mușcă, a spus Vosshall.

Acizii carboxilici sunt doar o piesă a puzzle-ului în explicarea modului în care insectele și-ar putea alege ținta. Căldura corpului și dioxidul de carbon pe care îl eliberăm atunci când respirăm atrag, de asemenea, țânțarii.

Oamenii de știință încă nu știu de ce acizii carboxilici par să atragă atât de puternic țânțarii, a spus Vosshall. Dar următorul pas ar putea fi explorarea efectelor reducerii acizilor carboxilici asupra pielii.

Nu puteți îndepărta complet cremele hidratante naturale de pe piele, ar fi rău pentru sănătatea pielii tale”, a spus ea. Cu toate acestea, Vosshall a spus că produsele dermatologice ar putea fi capabile să minimizeze nivelurile de acid carboxilic și să reducă înțepăturile de țânțari.

Fiecare mușcătură a acestor țânțari pune sănătatea oamenilor în pericol”, a spus ea. „Tânțarii Aedes aegypti sunt vectori pentru febra denga, febră galbenă și Zika. Acei oameni care sunt magneți vor fi mult mai probabil să fie infectați cu viruși”.

Țânțarii au evoluat pentru a vâna după miros

Matthew DeGennaro, profesor asociat la Universitatea Internațională din Florida, specializat în neurogenetica țânțarilor, a declarat pentru CNN că, rezultatele studiului ajută la răspunsul la întrebările de lungă durată despre ce factori specifici îi fac pe țânțari să iubească unii oameni mai mult decât pe alții. El nu a fost implicat în studiu.

Acest studiu arată în mod clar că acești acizi sunt importanți”, a spus el. „Acum, modul în care țânțarii percep acești acizi carboxilici este interesant, deoarece aceste substanțe chimice sunt foarte grele, deci sunt greu de mirosit la distanță. S-ar putea ca aceste substanțe chimice să fie modificate de, să spunem, microbiomul pielii și să provoace un anumit tip de miros. Sau s-ar putea ca alți factori din mediu să descompună puțin aceste substanțe chimice, astfel încât țânțarii să fie mai ușor de detectat. Această insectă a evoluat pentru a ne vâna”.

Pentru DeGennaro, puterea de rezistență a atractivității anumitor oameni este unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării.

Nu știam că există preferințe foarte stabile pentru țânțari, față de anumite persoane”, a spus el. „Ar putea sugera că microbiomul pielii este important, deși nu au abordat acest lucru.

Cercetările ulterioare ar trebui să exploreze microbiomul care trăiește pe pielea umană pentru a înțelege de ce țânțarii sunt atrași de anumiți compuși față de alții, a spus el. Și asta ar putea duce la produse mai bune pentru a reduce înțepăturile de țânțari și răspândirea bolilor.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Încă două cazuri de infecţie cu virusul West Nile au fost raportate în România
Încă două cazuri de infecţie cu virusul West Nile au fost raportate în România

Alte două cazuri de infecţie cu virusul West Nile au fost înregistrate în România, acestea fiind raportate în Bucureşti şi în Giurgiu.

A fost înregistrat primul deces din România provocat de virusul West Nile, transmis de țânțari
A fost înregistrat primul deces din România provocat de virusul West Nile, transmis de țânțari

Autoritățile au anunțat, vineri, că a fost înregistrat primul deces cauzat de virusul West Nile, în România.

S-a dat startul celei de-a șasea campanii împotriva țântarilor, în Capitală: ”Este plin, ne intră în ochi”
S-a dat startul celei de-a șasea campanii împotriva țântarilor, în Capitală: ”Este plin, ne intră în ochi”

Terorizați de roiurile de țânțari, bucureștenii pot spera că cel puțin în august pot sta liniștiți în parcuri sau chiar în propriile case.

Țânțarii cu West Nile, în sectoarele 5 și 6 din Capitală. Cei prinși sunt congelați la -20 de grade
Țânțarii cu West Nile, în sectoarele 5 și 6 din Capitală. Cei prinși sunt congelați la -20 de grade

În Bucureşti au fost depistaţi ţânţari purtători ai virusului West Nile. Descoperirea aparţine cercetătorilor de la Institutul Cantacuzino, care a identificat probele în sectoarele 5 şi în 6.

Ţânţari purtători ai virusului West Nile, depistaţi în Bucureşti. Anunț oficial de la Primărie
Ţânţari purtători ai virusului West Nile, depistaţi în Bucureşti. Anunț oficial de la Primărie

Primăria Capitalei a venit cu precizări, joi seara, după ce în București ar fi fost depistați țânţari purtători ai virusului West Nile.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.