Topul celor mai bogate orașe din România. Bucureștiul și Cluj-Napoca nu sunt pe primele locuri
O analiză a orașelor din România cu cea mai puternică economie realizată de reprezentanții platformei UrbanizeHub arată că Bucureștiul și Cluj-Napoca se află abia pe locurile 9 și 10, clasamentul fiind condus de orașul Ghimbav.
Pentru a vedea care sunt cele mai dezvoltate localități din România din punct de vedere economic, analiza ține cont de doi indicatori:
► PIB-ul per Capita local, estimate pe baza veniturilor firmelor locale. Acest indicator arată forța firmelor de la nivel local.
► Impozitul pe Venit per Capita. Acesta este un indicator al bunăstării creat la nivel local de toate entitățile plătitoare de salarii. Impozitul pe Venit este o măsură a numărului de salariați și a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variațiile ce apar de la an la an, și nu am luat anul 2018 în considerare, când IPV-ul a scăzut drastic, datorită unor măsuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%).
„Ambii indicatori sunt imperfecți, dar analiza lor scoate în evidență câteva dinamici foarte interesante. Pentru a nu vă ține în suspans cu pagini de gargară fără noimă, atașăm mai jos tabelul cu cele mai dezvoltate orașe din România. Suprinzătoare rezultatele, nu? Nici noi nu ne așteptam la asta”, se arată în analiza UrbanizeHub.
Pe prima poziție a clasamentului se află orașul Ghimbav, iar realizatorii analizei explică acest lucru prin faptul că la nivel local există multe firme puternice: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems.
„Mai mult, aceste firme par să și plătească salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 în ceea ce privește PIB-ul local per Capita, și pe locul 2 în ceea ce privește IPV-ul per Capita. Practic, Ghimbavul pare să fie un fel de Wolfsburg sau Ingolstadt al României”, se arată în analiză.
Numărul mare de firme prezente în Ghimbav se datorează faptului că orașul este parte a Zonei Metropolitane Brașov, care a atras atenția investitorilor străini.
„Investițiile făcute în Ghimbav se datorează în primul rând datorită proximității sale față de Brașov, datorită bazei industriale existente deja acolo, și datorită proximității față de infrastructură de transport majoră. De asemenea, e important de menționat că numărul de angajați din Ghimbav este mai mare decât numărul efectiv de locuitori. Mai exact, Ghimbavul atrage forță de muncă din jur (din Brașov, în primul rând, dar și din Codlea, Zărnești, sau Râșnov). IPV-ul pentru acești muncitori este cules însă la nivel de Ghimbav, și tot în bugetul Ghimbavului se reflectă. Asta ridică bineînțeles întrebări despre cum ar trebui repartizate resursele la nivel metropolitan, și cum s-ar putea încuraja investiții inter-jurisdicționale pentru a încuraja dinamici metropolitane (mai exact acces mai facil la oportunități și servicii)”, explică cei de la UrbanizeHub.
Același lucru se întâmplă și în cazul Mioveniului (unde, în 2011, 14.000 oameni făceau naveta zilnic către fabrica Dacia și alte firme din oraș), Otopeniului (cu 11.000 navetiști zilnic în 2011), Voluntariului (cu 7.600 navetiști în 2011), sau Năvodariului (cu Rafinăria Rompetrol și industria hotelieră atrăgând 2.600 navetiști în 2011).
 (5).webp)
