Fabricanţii români de medicamente cer permisiunea să producă necesarul pentru români
Fabricanţii români de medicamente cer preşedintelui să acorde producţiei de farmaceutice statutul de industrie strategică.
"Daţi-ne lista acum cu medicamentele esenţiale şi în două luni putem avea stocuri pentru români", spun cei mai puternici reprezentanţi ai pieţei interne.
Vorbim de situaţia în care ţările din care importăm în prezent vor încerca să-şi păstreze ce au în depozite pentru necesarul propriu. Românii consumă aproape jumătate de miliard de cutii cu medicamente, anual, la care se adaugă, de câteva zile, nevoia uriaşă de materiale sanitare.
Guvernul a semnat noi protocoale în regim de urgenţă pentru măşti, combinezoane şi biocide.
Virgil Popescu, ministrul Economiei: „Este vorba despre 3 milioane de măşti pe lună CARE POT FI PRODUSE la o singură companie, am avut discuţii astăzi cu o firmă mare are capacitatea de a face inclusiv combinezoane. În două săptămâni putem spune că am pus la punct această producție în România.”
E clar că industria farmaceutică e parte din rezolvarea problemei. România are 19 fabrici care anul trecut, la capacitate maximă, au produs în jur de 300 de milioane de cutii de medicamente. Ceea ce înseamnă că, din start, putem acoperi 2 treimi din consumul intern. Există însă şi o problemă de licenţiere, pentru că suntem autorizaţi să facem doar 60% din medicamentele necesare pentru anumite categorii de boli.
Fabricanţii cer statutul de industrie strategică. Paşii birocratici ar fi parcurşi într-o zi.
Producătorii români de medicamente şi importatorii lucrează şi ei cu scenarii. Şi într-o variantă extremă, cu blocaje mari în aprovizionare, ne spun că avem stocuri suficiente.
Adrian Grecu, președintele APMGR: „Stocurile existente în toată ţara pe produsele medicamentoase e undeva între 3 luni şi 5 luni. Există suficiente medicamente, atâta timp oamenii sunt raţionali. Adică nu recomandăm sub nicio formă stocări. Nu recomandăm nici unui pacient să meargă acum la medic să ceară reţete pe trei luni.”
Şi totuşi, bolnavii de tiroidă, de exemplu, spun că au deja dificultăți în a găsi un medicament des folosit.
Dan Zaharescu, președintele ARPIM: „Punctele de frontieră sunt foarte aglomerate, aţi văzut ce este la punctele de frontieră. Sunt procedurile administrative îngreunate.”
Decretul privind starea de urgenţă include şi un scenariu de avarie a sistemului informatic care gestionează eliberarea reţetelor. Pacienţii cronici îşi vor primi oricum tratamentul, chiar dacă nu funcţionează cardurile de asigurat.
