Război în Ucraina, ziua 113. Lavrov: Se încearcă transformarea Republicii Moldova în „a doua Ucraină”

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, susţine că se încearcă transformarea Republicii Moldova în „a doua Ucraină”, relatează deschide.md, citată de News.ro.

„Desigur, din R.Moldova se încearcă clar să se facă a doua Ucraină... Asemenea abordare din partea actualei conduceri a Moldovei este foarte semnificativă când anunţă că: «Începem procesul de aderare la Uniunea Europeană, o să vedem ce ne vor promite şi o să decidem dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente»”, a declarat el.

Totodată, Lavrov a învinuit Chişinăul de cerşetorie în cazul livrării gazelor naturale.

„Această cerşetorie, preponderent extorcare, merge pe ideea «Dacă nu ne faceţi [o reducere], atunci noi vom merge mai repede spre Europa. Dar dacă o să ne faceţi, atunci noi oricum vom merge, dar mai lent». Eu aşa interpretez aceste semnale şi vă pot asigura că majoritatea populaţiei R. Moldova înţelege aceste lucruri. Şi cu atât mai mult în Transnistria şi în special în Găgăuzia”, susţine el, într-un interviu pentru NTV.

Lavrov a mai precizat că Uniunea Europeană lucrează foarte rudimentar, obligând statele care nici măcar nu sunt candidate să deschidă un „al doilea front”.

Serghei Lavrov pentru BBC: Rusia nu este foarte curată. Rusia este ceea ce este. Şi nu ne este ruşine să arătăm cine suntem. Nu am invadat Ucraina

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, joi, într-un interviu pentru BBC, că Rusia nu a invadat Ucraina, ci a declanşat o operaţiune specială.

„Nu am invadat Ucraina. Am declarat o operaţiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că tragerea Ucrainei în NATO a fost un act criminal”, a spus el.

Realizatorul BBC l-a întrebat pe Lavrov despre ororile de la Cernigău, unde au murit copii şi persoane au stat subsoluri, iar Lavrov a răspuns: „Este un mare păcat, dar diplomaţii internaţionali, inclusiv Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Secretarul General al ONU şi alţi reprezentanţi ai ONU, sunt supuşi presiuni de Occident. Şi de foarte multe ori sunt supuşi fiind folosiţi pentru a amplifica ştirile false răspândite de Occident”.

„Rusia nu este foarte curată. Rusia este ceea ce este. Şi nu ne este ruşine să arătăm cine suntem”, a mai spus Lavrov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus joi omologului său francez Emmanuel Macron că se îndoieşte de rostul discuţiilor cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, informează AFP.

„Nu sunt sigur că există vreo posibilitate ca preşedintele Federaţiei Ruse să fie gata să audă ceva”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Kiev, alături de lideri europeni. „Se pare că în acest moment el (Vladimir Putin) ia decizii şi apoi discută cu cineva (...). Aceasta nu se referă doar la Emmanuel Macron, eu nu sunt sigur că există astăzi lideri în lume care ar putea determina Rusia în mod individual să înceteze războiul”, a spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean i-a răspuns astfel unui jurnalist care l-a întrebat despre valul de critici, în special din Ucraina, provocat de recentele afirmaţii ale lui Macron, potrivit cărora Rusia „nu trebuie umilită”.

Foarte implicat în criza ucraineană, Macron este unul dintre puţinii lideri care discută regulat cu Vladimir Putin - ceea ce suscită critici în estul Europei - şi face legătura cu preşedintele Zelenski.

Joi, preşedintele francez a declarat că nu exclude o nouă discuţie cu omologul său rus dacă va fi nevoie.

„În probleme de securitate alimentară este nevoie să se discute şi cu Rusia, pentru a încerca să se obţină progrese”, a spus Macron. „Atunci când se deschid ferestre de oportunitate, a face presiuni pentru ca discuţiile să fie reluate este util”, a adăugat Macron, evocând conflictul dintre Ucraina şi Rusia şi insistând asupra faptului că războiul trebuie să înceteze.

Totodată, Macron a dat asigurări că „Germania, la fel şi Franţa, nu vor fi niciodată în situaţia de a negocia în numele Ucrainei cu Rusia, ceea ce, de altfel, noi nu am făcut niciodată, nici de a face vreo concesie, nici de a negocia vreo concesie, ci de a cere claritate”.

Rusia plănuiește să reziste sancțiunilor occidentale și să își ducă la bun sfârșit obiectivul în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a declarat, joi, pentru CNN, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Întrebat despre intenția Rusiei de a ocupa părți din teritoriile ucrainene din Odesa, Harkov și Kherson, Peskov a spus că decizia va depinde de "voința populației locale".

"Obiectivul numărul unu este de a proteja populația din Donbas și Luhansk de cei care bombardează Donețk, de exemplu, chiar acum, și ucid civili acolo. Și fac acest lucru de opt-nouă ani", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. 

Compania Naţională Poşta Română a anunțat că, începând de joi, 16 iunie, reia activitatea de acceptare la prezentare pentru toate tipurile de trimiteri (EMS, corespondență, colete) pentru destinația Federatia Rusă. Rămâne suspendat serviciul de prezentare pentru trimiterile internaționale cu destinația Belarus.

"Traficul poștal pentru Ucraina va înregistra, în continuare, timpi mai mari de circulație deoarece trimiterile poștale sunt expediate pe cale aeriană și terestră, utilizând serviciile operatorilor poștali din Republica Moldova și Polonia", potrivit unui comunicat transmis de companie.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că toți cei patru lideri ai Uniunii Europene prezenți la Kiev, printre care și Klaus Iohannis, susțin ideea acordării Ucrainei unui statut de candidat „imediat” la UE.

"Toți patru susținem statutul de candidat imediat la UE", a spus Macron.

Acesta a precizat că Franța va intensifica livrările de arme către Ucraina.

Scopul strategic al Rusiei în războiul din Ucraina este distrugerea completă a suveranității și națiunii ucrainene, a declarat, joi, adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Malyar, informează Reuters.

Aceasta a spus că situația rămâne dificilă pentru forțele ucrainene și că Rusia pune acum accent pe obținerea controlului deplin asupra regiunilor Luhansk și Donețk din estul Ucrainei.

"Principalele obiective strategice, militaro-politice și militar-economice ale Rusiei în ceea ce privește statul nostru rămân distrugerea completă a statului ucrainean și a națiunii ucrainene, precum și distrugerea fundamentelor militare și economice ale statului nostru", a afirmat, într-o conferință de presă, Malyar.

Cel puțin trei civili au fost uciși și alți șapte răniți în urma unui atac aerian al forțelor ruse în orașul Lisichansk, a anunțat, joi, guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, informează The Guardian.

Ținta atacului a fost o clădire care se adăposteau civili, a precizat Haidai.

Salvatorii curăță molozul de la fața locului, a adăugat acesta.

Rusia a interzis, joi, intrarea pe teritoriul său a unui număr de 121 de cetăţeni australieni care lucrează în presă şi în apărare, în urma unor sancţiuni impuse de către Australia Moscovei, din cauza războiului din Ucraina, informează News.ro, care citează AFP.

”Intrarea în Federaţia rusă (...) le este închisă pe o perioadă nedeterminată” acestor cetăţeni australieni, anunţă într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Mosova anunţa în aprilie impunerea unor sancţiuni ”personale” unor lideri australieni, între care fostul premier Scott Morrison şi numeroşi miniştri şi parlamentari, cărora le-a intrzis intrarea pe teritoriul rus, ca măsuri ”reciproce”, în urma unor măsuri australiene.

Lista de joi vizează ”structuri, oameni de afaceri, experţi şi jurnalişti care formează agenda rusofobiei” în Australia, anunţă diplomaţia rusă.

Pe această listă se află numele unor profesori universitari, patroni de presă şi jurnalişt, dar şi ale unor membri ai Forţelor armate sau Ministerului australian al Apărării.

Regatul Unit l-a sancţionat, joi, pe Patriarhul Chiril, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul unei noi serii de măsuri împotriva invaziei Ucrainei de către Rusia, informează AFP, citată de News.ro.

Patriarhul Chiril, în vârstă de 75 de ani - pe care Uniunea Europeană (UE) a renunţat recent să-l înscrie pe lista sa neagră - ”este sancţionat din cauza faptului că susţine războiul lui Putin”, anunţă într-un comunicat Ministerul britanic de Externe.

Aceste măsuri - interzicerea intrării pe teritoriul britanic şi blocarea activelor în Regatul Unit - o vizează de asemenea pe Maria Lvova-Belova, însărcinată cu drepturile copilului la Kremlin, din cauza ”adopţiei şi transferului forţat ale unor copii ucraineni”.

Londra vizează, de asemenea, conducători din sectorul transporturilor, dar şi militari, pe care-i acuză de faptul că au ”ucis, violat şi torturat civili”” la Bucea, în apropiere de Kiev.

”Noi ţintim complici şi autori ai războiului lui Putin, care provoacă suferinţe de nespus Ucrainei, inclusiv transferul şi adopţia ujor copii”, declară, citată în acest comunicat, ministrul britanic de Externe Liz Truss.

Patriarhul Chiril, liderul spiritual al ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus Biserica în serviciul preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care-l consideră un ”miracol”, îi împărtăşeşte ambiţia unei Rusii conservatoare şi dominatoare şi îi susţine ofensiva în Ucraina.

Comisia Europeană (CE) a propus sancţionarea lui Chiril, însă Uniunea Europeană (UE) a renunţat să-l sancţioneze - din cauza opoziţiei Ungariei.

Kremlinul denunţă joi drept ”futile” livrări de armament ale Occidentului către Ucraina, în tmp ce preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, României Klaus Iohannis, şi premierii Germaniei Olaf Scholz şi Italiei Mario Draghi se află într-o vizită la Kiev, relatează AFP.

”Ne-ar plăcea să credem că liderii acestor trei ţări (...) nu se vor concentra doar asupra subiectului susţinerii Ucrainei şi planurilor de a continua să o inunde cu arme. Acest lucru este întru totul futil şi nu va face decât să provoace şi mai multe prejudicii acestei ţări”, declară presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Slovacia a donat Ucrainei un elicopter fer tip Mi-2, patru elicoptere de tip Mi-17 şi mii de rachete de tip Grad, anunţă joi, într-o postare pe Facebook, ministrul slovac al Apărării Jaroslav Nad, reatează AFP.

”Această asistenţă oferită Ucranei, la fel ca toate furniturile anterioare, va fi rambursată de către Facilitatea Europeană a Păcii, o expresie a solidarităţii puternice a Uniunii Europene faţă de Ucraina”, scrie Jaroslav Nad.

Ucraina foloseşte deja echipament donat, subliniază el.

Elicopterele donate au fost înlocuite cu elicoptere de tip UH-60M ”Black Hawk”, anunţă ministrul.

Slovacia a donat Ucrainei echipament militar în valoare de 154 de milioane de euro de la invazia Rusiei, la 24 februarie.

Preşedinţii francez Emmanuel Macron şi român Klaus Iohannis şi premierii german Olaf Scholz şi italian Mario Draghi efectuează joi o vizită la Irpin, la periferia Kievului, relatează AFP;

Cei patru lideri europeni erau protejaţi de mai multe echipe de securitate şi militari şi erau înconjutaţi de jurnalişti.

Ei înaintau pe străzile acestui oraş, în care 75% dintre clădiri au fost avariate în invazia trupelor ruse şi unde le-a fost oprită înaintarea către Kiev, în martie.

Preşeidntele ucrainean Volodimir Zelenski nu era prezent la această vizită. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat ”recunoştinţa” faţă de americani, pentru o nouă tranşă de ajutor militar, pe care omologul său american Joe Biden i-a anunţat-o la telefon, relatează AFP.

”Statele Unite au anunţat o nouă consolidare a aprării noastre, o nouă tranşă de ajutor în valoare de un miliard de dolari”, a subliniat Zelenski în mesajul său video de miercuri noaptea.

”Vreau să-mi exprim recunoştinţa faţă de acest ajutor. El este extrem de important pentru apărarea noastră în Donbas”, în estul Ucrainei, epicentrul atacurilor Rusiei în prezent.

Acest nou ajutor militar american a fost anunţat de către preşedintele Joe Biden în timpul unei convorbiri la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Pentagonul a precizat că este vorba despre 18 obuziere de tip Howitzer - şi vehiculele de transport aferente şi 36.000 de obuze - şi despre două lansatoare de rachetă antibavă de tip Harpoon, destinate apărării de coastă a Ucrainei la Marea Neagră.

Aproxmativ 10.000 de civili se află în continuare la Sivierodoneţk, un oraş considerat cheie în Donbas, pe care armata rusă încearcă să-l cucerească de mai multe săptămâni, anunţă joi într-o postare pe Telegram guvernatorul regiunii ucrainene Lugansk Serghii Gaidai, relatează AFP.

Sivierodoneţkul este bombarda tîn mod constant de către ruşi.

Trei poduri care legeau Sievierodoneţkul de oraşul vecin Lîsîceansk au fost distruse.

Sievierodoneţkul avea, înainte de invazia şi războiul ruse, la 24 februarie, 100.000 de locuitori.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, susţine că se încearcă transformarea Republicii Moldova în „a doua Ucraină”, relatează deschide.md, citată de News.ro.

„Desigur, din R.Moldova se încearcă clar să se facă a doua Ucraină... Asemenea abordare din partea actualei conduceri a Moldovei este foarte semnificativă când anunţă că: «Începem procesul de aderare la Uniunea Europeană, o să vedem ce ne vor promite şi o să decidem dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente»”, a declarat el.

Totodată, Lavrov a învinuit Chişinăul de cerşetorie în cazul livrării gazelor naturale.

„Această cerşetorie, preponderent extorcare, merge pe ideea «Dacă nu ne faceţi [o reducere], atunci noi vom merge mai repede spre Europa. Dar dacă o să ne faceţi, atunci noi oricum vom merge, dar mai lent». Eu aşa interpretez aceste semnale şi vă pot asigura că majoritatea populaţiei R. Moldova înţelege aceste lucruri. Şi cu atât mai mult în Transnistria şi în special în Găgăuzia”, susţine el, într-un interviu pentru NTV.

Lavrov a mai precizat că Uniunea Europeană lucrează foarte rudimentar, obligând statele care nici măcar nu sunt candidate să deschidă un „al doilea front”.

"Lupta aprigă pentru regiunea Lugansk continuă", a declarat Valeriy Zaluzhny, comandantul-şef al forţelor armate. Ruşii folosesc avioane, grenade propulsate de rachete şi artilerie, a adăugat el.

Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a declarat că armata ucraineană apără oraşul-cheie Severodonețk şi încearcă să împiedice forţele ruseşti să cucerească oraşul geamăn Lysychansk, situat pe malul opus al râului Siverskyi Donets.

Administraţia Biden a anunţat miercuri seară noi ajutoare militare, de un miliard de dolari, pentru Ucraina. Includ sisteme de rachete antinavă, rachete de artilerie și proiectile pentru obuziere.

Sunt "importante" mai ales pentru apărarea Donbasului, a precizat în mesajul său de miercuri noapte preşedintele Zelenski. Liderul ucrainean urmează să se întâlnească joi, la Kiev, cu Emmanuel Macron, Olaf Scholz cu premierul italian, Mario Draghi.

Un parlamentar ucrainean scria la începutul săptămânii că li s-ar alătura și președintele Klaus Iohannis, dar autoritățile de la noi au evitat să ofere o confirmare.

În Severodonețk, ucrainenii încă rezistă, dar evacuarea civililor este în impas. Iar în Harkov, doi voluntari americani daţi dispăruţi ar fi fost capturați de forțele rusești.

Mii de civili sunt blocați în Severodonețk, sub o ploaie de bombardamente, iar proviziile de bază sunt pe sfârșite. Mulți dintre localnici se adăpostesc în buncărele de sub uzină chimică Azot în timp ce, deasupra lor, forțele rusești și ucrainene se lupta fără oprire pentru controlul orașului.

Ruşii aruncă toate resursele pe linia frontului dintre Severodonețk și Bahmut.

"Rușii sunt eroi când ne bombardează de la distanță, cu artileria, când trag în noi cu tancurile... În luptă din apropiere le ținem piept, ba chiar avem un avantaj."

Miercuri, rușii le-au cerut apărătorilor uzinei Azot să depună armele, dar aceştia au refuzat. Într-o postare pe Telegram, primarul din Severodoneţk a spus că forţele ucrainene dețin în continuare controlul asupra districtului estic al oraşului.

Zi după zi, rușii bombardează Donbas-ul cu lansatoarele de rachete și cu aviația, în ambele provincii administrative - Luhansk și Donețk. Se pot lăuda cu progrese lente, dar sesizabile.

Ucrainenii ripostează cum și cât pot. O lovitură spectaculoasă asupra unui vehicul blindat a fost filmată. Probabil că muniția aflată la bord a explodat.

Între timp, o unitate pentru operațiuni speciale a ucrainenilor a plantat mine anti tanc în regiunea Donețk pentru a întârzia măcar avansarea trupelor ruse.

Cu cât plasăm mai multe, cu atât va fi mai dificil pentru inamic să avanseze spre băieții noștri, care țin prima linie de apărare în tranșee.

Volodimir Zelenski: „Astăzi (ieri, n.r.) am avut o conversație importantă cu președintele SUA, domnul Biden. Statele Unite au anunțat o nouă consolidare a apărării noastre, un nou pachet de sprijin de un miliard de dolari. Este vorba de apărare de coastă, artilerie și sisteme moderne de rachete. Există, de asemenea, un nou pachet de sprijin umanitar pentru Ucraina - un sfert de miliard de dolari.”

Pe de altă parte, doi americani care luptă alături de forțele ucrainene la nord de Harkov sunt dați dispăruți de aproape o săptămână și există temeri că ar fi putut fi capturați de forțele ruse.

Deşi forțele ruse le depășesc numeric pe cele ucrainene din regiunea Donbas, consolidarea controlului Rusiei în estul Ucrainei "nu este pecetluită", susţin oficialii americani.

Între timp, Rusia fortifică Insula Șerpilor, un punct strategic extrem de important pentru controlul rutelor maritime din Marea Neagră. Fotografii făcute din satelit arată o activitate militară intensă. Au fost identificate mai multe tranșee, vehicule, instalații radar, poziții de apărare a coastei, camuflaje militare și depozite de combustibil.