Mandatul de președinte al lui Zelenski se încheie în 20 mai. Ce se va întâmpla în Ucraina după această dată
Mandatul de cinci ani al lui Volodimir Zelenski în funcția de președinte al Ucrainei se încheie în mod oficial la 20 mai.
Alegerile ar fi trebuit să aibă loc la sfârșitul lunii martie, dar parlamentul a amânat votul, deoarece țara se află încă în război și sub legea marțială. O întrebare majoră pentru ucraineni este cine i-ar putea succeda lui Zelenski după ce acesta va părăsi funcția, scrie Deutsche Welle.
La începutul anului 2024, puțini politicieni și analiști se gândeau în mod deschis cine ar putea sau ar trebui să-i urmeze lui Zelenski. La sfârșitul lunii februarie, când Zelenski a analizat ultimii doi ani de luptă împotriva Rusiei, președintele a respins orice discuție care îi punea sub semnul întrebării legitimitatea spunând că este "o retorică ostilă". Vorbind cu jurnaliștii, Zelenski a declarat că nici aliații țării, nici ucrainenii nu își puneau astfel de întrebări. El a spus că astfel de speculații fac "parte din programul Federației Ruse".
Experții juridici ucraineni consultați de DW au declarat că se așteaptă ca Zelenski să rămână la putere până la alegerea unui nou președinte. "Constituția ucraineană prevede acest lucru în mod clar", a declarat pentru DW Andri Mahera, de la Centrul de Politici și Reforme Juridice. "Președintele nu își pierde automat puterile la cinci ani de la învestire: Aceste puteri sunt înlăturate doar atunci când noul președinte ales își preia funcția, adică după alegeri", a adăugat el.
În prezent, alegerile prezidențiale și parlamentare sunt excluse. Constituția Ucrainei impune o restricție temporară asupra primelor, în timp ce legea marțială le interzice pe ambele - în parte , spun oficialii, pentru a proteja alegătorii de prejudicii.
Ar trebui Zelenski să demisioneze?
Legea marțială limitează, de asemenea, anumite libertăți civile. "Unele drepturi și libertăți constituționale sunt restricționate, de exemplu, dreptul la libertatea de exprimare, la întruniri pașnice și la libertatea de mișcare", a declarat Mahera.
Comisia Electorală Centrală și Institutul de legiferare și expertiză științifico-juridică al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei au emis evaluări similare la începutul anului 2024.
Politicienii ucraineni au intervenit, de asemenea, în dezbatere. Grigory Omelchenko, fost parlamentar și membru al comisiei de redactare a Constituției de la mijlocul anilor 1990, a declarat că nu este o coincidență faptul că prelungirea mandatelor prezidențiale rămâne nereglementată, adăugând că acest lucru servește drept garanție. Chiar și așa, Omelchenko i-a scris o scrisoare lui Zelenski- publicată în ziarul Ukrajina Moloda în martie - în care îl îndeamnă pe președinte "să nu uzurpe puterea de stat" și să demisioneze voluntar în luna mai.
Legitimitatea lui Zelenski derivă nu doar din lege, ci și dintr-un larg sprijin popular. Un sondaj realizat de Centrul Razumkov din Ucraina în ianuarie a constatat că 69% dintre respondenți au încredere în Zelenski. Mai puțin de un sfert spun că nu au încredere în președinte.
Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS ) la începutul lunii februarie a arătat că 69% dintre respondenți au considerat că Zelenski ar trebui să rămână la putere până ridicarea legii marțiale. Doar 15% dintre cei intervievați au susținut organizarea de alegeri în circumstanțele actuale, iar 10% au dorit ca Zelenski să predea puterea președintelui Parlamentului, Ruslan Ștefănciuk.
Directorul executiv al KIIS, Anton Hrușetski, a declarat pentru DW că oricare dintre cele două scenarii riscă să submineze legitimitatea guvernului și să destabilizeze Ucraina. "Milioane de oameni sunt în străinătate, milioane de oameni trăiesc sub ocupație, sute de mii servesc în armată - dacă cetățenii nu pot participa la alegeri, fie ca alegători, fie ca candidați, acest lucru va submina legitimitatea rezultatelor alegerilor", a declarat Hrușetski.
Curtea Constituțională
Experții juridici consultați de DW au declarat că „doar Curtea Constituțională poate interpreta Constituția pentru a stabili dacă alte legi sunt în concordanță cu aceasta", a declarat Mahera.
Președintele, guvernul, Curtea Supremă, un grup de 45 de parlamentari sau comisarul pentru drepturile omului din parlament ar trebui să apeleze la Curtea Constituțională pentru a revizui problema. Însă, până în prezent, niciunul dintre ei nu a făcut-o.
Dzerkalo Tishnia a raportat la sfârșitul lunii februarie că biroul lui Zelenski lucra la o petiție către Curtea Constituțională, dar că a depus-o. Potrivit cotidianului, planul era ca 45 de membri ai partidului Servitorul Poporului, al lui Zelenski, să depună în schimb petiția.
Potrivit grupului parlamentar, Zelenski are deplină legitimitate, iar opoziția este în mare parte de acord.
Diferite partide din Ucraina au declarat că nu au intenția de a face apel la Curtea Constituțională, subliniind un acord între partide de a nu organiza alegeri până la încheierea legii marțiale.
 (5).webp)
