Război în Ucraina, ziua 38. Ucraina anunță că a reluat controlul asupra regiunii Kiev

Publicația ucraineană Interfax scrie că Turcia ar putea fi locația în care Vladimir Putin și Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni pentru negocieri.

Președintele turc Erdogan susține că Zelenski și Putin ar fi pregătiți să se întâlnească într-un viitor apropiat.

Discuţiile dintre delegaţiile Rusiei şi Ucrainei nu au fost uşoare, dar este important ca acestea să continue, a  declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Într-un interviu acordat unui postul de televiziune belarus, care urmează să fie difuzat sâmbătă seara, Peskov a mai spus că Rusia ar dori să continue discuţiile cu Ucraina în ţara vecină Belarus, dar Kievul nu este de acord cu ideea.

Parlamentul Ucrainei a transmis că, de la începutul invaziei, 274 de centre medicale și 70 de ambulanțe au fost distruse, nouă cadre medicale ucise și alte 30 rănite.

Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina susține că forțele țării au reluat întreaga regiune Kiev.

„Întreaga regiune Kiev este eliberată de invadator”, a spus acesta potrivit BBC.

Publicația nu a putut verifica afirmația, însă forțele ucrainene au reluat teritoriul din jurul capitalei în ultimele zile, în timp ce forțele ruse au început să se retragă.

O pistă a unui aerodrom și un depozit de combustibil din apropierea orașului Myrhorod, regiunea Poltava, au fost lovite de un atac aerian rusesc, susține guvernatorul Dmytro Lunin, conform Reuters.

Rușii au bombardat un spital din regiunea Harkov, unde se aflau aproximativ 70 de pacienți și cadre medicale, potrivit The Kyiv Independent care nu a confirmat încă informația.

Guvernatorul Oleh Sinegubov a transmis că Rusia a bombardat spitalul din Balaklia, oraș ocupat de forțele ruse, pentru a da vina pe Forțele Armate ucrainene. Acesta a mai spus că spitalul este parțial distrus.

Vicepremierul Ucrainei susține că 4.217 de persoane au fost evacuate din zonele de conflict, sâmbătă.

Cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în haine civile zăceau sâmbătă pe o stradă din Bucea, oraş la nord-vest de Kiev pe care militarii ucraineni tocmai l-au recucerit de la forţele ruse, a constatat un jurnalist AFP.

Unul dintre bărbaţi avea mâinile legate, iar cadavrele erau împrăştiate pe câteva sute de metri.

Mai multe detalii AICI.

Premierul Poloniei: Rusiei trebuie să i se impună “sancţiuni reale”

Premierul polonez Mateusz Morawiecki face presiuni pentru o înăsprire a sancţiunilor UE care vizează Rusia, apreciind că măsurile adoptate până acum nu sunt nici pe departe suficiente, transmite sâmbătă dpa.

Politicianul conservator a remarcat că rata de schimb a rublei a revenit la nivelul de dinaintea invaziei ruse din Ucraina, semn că Moscova reuşeşte să evite sancţiunile.

“Aceasta înseamnă că toate măsurile economice - microeconomice, macroeconomice, financiare, bugetare şi monetare - nu au funcţionat aşa cum şi-ar fi dorit-o unii politicieni”, a apreciat Morawiecki, care a atras atenţia că oficiali din unele ţări ale UE vorbesc ca şi cum relaţiile cu Rusia ar putea reveni la situaţia de dinainte de război.

Peste 170 de persoane au fost arestate, sâmbătă, în Rusia, pentru că au protestat faţă de ofensiva armată în Ucraina, a anunţat OVD-Info.

Atacurile ruşilor în regiunea Dnipropetrovsk au întrerupt traficul feroviar şi au cauzat un incendiu, a anunţat sâmbătă, şeful administraţiei militare regionale.

“O rachetă a lovit calea ferată. Şinele şi liniile electrice sunt avariate grav. Au explodat vagoane. Traficul feroviar este suspendat. Salvatorii sting focul”, a precizat acesta.

El a menţionat că în atacul cu rachetă nu a decedat nicio persoană. Însă încă un atac a ţintit o zonă deschisă, provocând un incendiu. A fost rănit un om.

Aproximativ 620.000 de ucraineni s-au întors în Ucraina de la începutul războiului, potrivit The Kyiv Independent.

„În primele săptămâni de război, cei mai mulți ucraineni care s-au întors acasă erau bărbați, dar acum vedem un număr tot mai mare de femei și copii care se întorc în Ucraina”, a declarat Andriy Demchenko, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Grăniceri de Stat.

Carla Del Ponte, fost procuror de crime de război, cere Curții Penale Internaționale emiterea unui mandat de arestare pentru Putin.

„Putin este un criminal de război”. Fostul procuror a declarat că emiterea unui mandat de arestare ar fi un semnal important că „s-a făcut muncă de investigație”.

“Este singurul instrument care există, care face posibilă arestarea celui vinovat de crimă de război şi aducerea lui în faţa Curţii Penale Internaţionale”, a adăugat Del Ponte.

Carla Del Ponte a precizat că un mandat de arestare nu înseamnă neapărat că Putin ar fi luat în custodie: “Dacă el rămâne în Rusia, asta nu s-ar întâmpla niciodată. Dar ar fi imposibil pentru el să părăsească ţara şi ar fi un semnal puternic că are multe state împotriva lui”. 

Carla Del Ponte, fost procuror pentru crime de război, a făcut un apel către Curtea Penală Internaţională să emită un mandat de arestaree pe numele lui Vladimir Putin, informează News.ro, care citează AFP.

“Putin este un criminal de război”, a afirmat Del Ponte, în vârstă de 75 de ani, care a investigat crime de război din Rwanda şi din fosta Iugoslavie.

Del Ponte, care a făcut parte timp de mai mulţi ani din comisia ONU care a investigat abuzurile din războiul din Siria, a subliniat, într-un interviu pentru Le Temps, că emiterea unui mandat de arestare ar fi un semnal important că “s-a făcut muncă de investigaţie”.

“Este singurul instrument care există, care face posibilă arestarea celui vinovat de crimă de război şi aducerea lui în faţa Curţii Penale Internaţionale”, a adăugat Del Ponte.

Carla Del Ponte a precizat că un mandat de arestare nu înseamnă neapărat că Putin ar fi luat în custodie: “Dacă el rămâne în Rusia, asta nu s-ar întâmpla niciodată. Dar ar fi imposibil pentru el să părăsească ţara şi ar fi un semnal puternic că are multe state împotriva lui.  

Aflat într-o vizită în Malta, Papa Francisc l-a criticat pentru prima dată pe Vladimir Putin, fără să-i spună numele însă.

„Încă o dată, un potentat, care din păcate este captiv unor pretenții anacronice reprezentând interese naționaliste, provoacă și ațâță conflicte, în vreme ce oamenii simpli simt nevoia să își construiască un viitor. Din estul Europei, tărâmul răsăritului de soare, umbra întunecată a războiului s-a răspândit acum. Credeam cu toții că invadarea altor țări, lupte sălbatice de stradă și amenințări nucleare sunt amintiri teribile ale unui trecut îndepărtat. Cu toate acestea, vântul rece al războiului aducător doar de moarte, distrugere și ură a început să bată puternic peste noi, afectându-ne viețile tuturor”, a declarat Papa Francisc.

Forțele ucrainene au preluat controlul unor zone mari, aflate la nord-vest și la est de capitala Kiev, de unde se retrag trupele ruse, transmis oficiali din SUA și Marea Britanie, potrivit Newsweek.

În evaluarea zilnică a situației din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării a transmis sâmbătă că trupele ruse s-au retras de pe aeroportul Hostomel, de lângă Kiev, care a fost scena unor lupte grele de la începutul războiului, pe 24 februarie.

„Forțele ucrainene continuă să avanseze împotriva forțelor ruse care se retrag din vecinătatea Kievului. De-a lungul axei nord-vestice, încercările forțelor ucrainene de a avansa de la Irpin către Bucha și Hostomel sunt în desfășurare”, au transmis oficialii britanici ai apărării.

După eliberarea Trostyanets, lângă Sumy, la începutul acestei săptămâni, „forțele ucrainene au asigurat o rută cheie în estul Harkovului, în estul țării”, mai transmiste Minsiterul britanic al Apărării.

Trupele ruse au răpit un viceprimar din regiunea Sumî, din nordul Ucrainei, potrivit BBC. 

Numele său este Oleksiy Shinayev și este viceprimar în Nova Sloboda. Acesta ajuta la o livrare de ajutoare când a fost oprit de forțele ruse la un punct de control în zona Putyvl.

Forţele ruse se retrag rapid din regiunile Kiev şi Cernihiv, din nordul Ucrainei, şi au ca obiectiv o repliere în est şi sud, a afirmat, sâmbătă, Mihailo Podoliak, consilier prezidenţial ucrainean, potrivit Le Figaro.

“După o retragere rapidă a ruşilor din regiunile Kiev şi Cernihiv, este clar că Rusia a ales o altă tactică prioritară: replierea către est şi sud şi menţinerea controlului asupra vastelor teritorii ocupate”, a notat Podoliak pe Telegram, conform News.ro. 

"Rusia se va retrage din toate teritoriile (ucrainene - n.r.), cu excepţia sudului şi estului", a mai apreciat Podoliak, într-o altă postare, pe contul său de Twitter. El a adăugat că duşmanul va încerca "să se baricadeze" în aceste regiuni, să-şi reducă pierderile şi "să dicteze condiţiile".

"Nu ne putem lipsi de armament greu dacă vrem să-i alungăm pe ruşi", a avertizat Podoliak.

Fotograful de război Maks Levin a fost ucis în regiunea Kiev, potrivit parchetului ucrainean. Levin a dispărut pe 13 martie în timp ce era în misiune. Cadavrul său a fost găsit ieri în satul Huta-Mezhyhirska, conform Sky News.

Vor fi organizate șapte coridoare umanitare   

Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat că există planuri pentru evacuarea civililor din zone asediate ale Ucrainei, sâmbătă, pe şapte coridoare umanitare, conform BBC.

Poliţia de Frontieră a anunţat că în ultimele 24 de ore au intrat în România, aproape 70.000 de persoane, iar dintre acestea peste 7.300 au fost cetăţeni ucraineni, în scădere cu 11% faţă de ziua precedentă.

Papa Francisc, care se află într-o vizită în Malta, se gândește să meargă într-o vizită la Kiev, conform Nexta. 

Consiliul local din Kiev a transmis că 154 de clădiri rezidențiale, 20 de proprietăți private, 27 de grădinițe și 44 de școli au fost avariate în timpul războiului, conform The Kyiv Independent. 

Cel puţin 158 de copii au fost ucişi şi peste 254 au fost răniţi în Ucraina de când ţara a fost invadată de Rusia, a anunţat biroul procurorului general ucrainean, potrivit The Guardian.

Două oraşe din centrul Ucrainei, atacate cu rachete

Orașele Poltava și Kremenciuk au fost atacate cu rachete, după cum a anunțat Dmitri Lunin, şeful administraţiei regionale din Poltava, potrivit The Guardian.

“Poltava. O rachetă a lovit facilităţi de infrastructură noaptea trecută. Kremenciuk. Multe atacuri asupra oraşului dimineaţa”, a notat Dmitri Lunin în social media, citat de News.ro. 

Un soldat rus ar fi murit în urma expunerii la radiațiile de la Cernobîl, conform The Telegraph.  

Acesta ar fi unul dintre zecile de soldați ruși despre care se crede că s-au îmbolnăvit de radiații după ce armata lui Putin a ocupat zona din jurul Cernobîlului, inclusiv Pădurea Roșie. 

Zona rămâne atât de periculoasă încât oamenilor le este interzis să locuiască acolo, la mai bine de 35 de ani de la tragedia nucleară mortală, amintește și The Sun. Dar cu toate acestea, trupele ruse și-au mers cu mașinile prin Pădurea Roșie, ridicând praf radioactiv, fără echipament special și au săpat tranșee în zonă.

Preţurile petrolului au înregistrat cele mai mari scăderi săptămânale din ultimii doi ani

Preţurile petrolului au scăzut vineri, după ce membrii Agenţiei Internaţionale pentru Energie au votat pentru alăturarea la cea mai mare eliberare de ţiţei din rezervele strategice anunţată de Statele Unite cu o zi în urmă, transmite Reuters.

Contractele de referinţă Brent şi WTI consemnat cele mai mari scăderi săptămânale din ultimii doi ani, de 14%, respectiv 13%, scrie News.ro.

Vineri, contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 0,3%, la 104,37 dolari pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI), de referinţă în SUA, au scăzut cu 1,2%, la 99,07 dolari pe baril.

O profesoară din Rusia a fost arestată după ce a fost denunţată de elevi pentru că a făcut comentarii antirăzboi

La 18 martie, elevi din oraşul Penza au înregistrat o conversaţie cu Irina Gen, profesoara lor de engleză. Elevii erau supăraţi că o excursie sportivă în Cehia fusese anulată şi i-au cerut părerea profesoarei.

Conform transcrierii conversaţiei, publicată de site-ul Meduza, femeia a spus că s-a procedat corect anulându-se exclursia şi că astfel de lucruuri vorr continua până când Rusia “va începe să se comporte civilizat”, conform News.ro.

Profesoara de 55 de ani a comparat Rusia cu Coreea de Nord şi “a exprimat o opinie despre războiul din Ucraina diferită de cea oficială”, a precizat Meduza.

Preşedintele Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina nu va accepta nimic mai puţin decât victoria în conflictul cu Rusia, iar dacă ”va fi pusă la colţ”, armata va răspunde cu toată puterea. 

”Chestiunea integrităţii teritoriale nu intră în discuţie”, răspunde preşedintele, întrebat ce este dispus să accepte pentru un acord de pace. Zelenski a afirmat că sancţiunile impuse Rusiei funcţionează, dar trebuie consolidate. El a refuzat să spună clar dacă a ordonat sau nu atacarea unui depozit de petrol din Rusia.

Întrebat ce vrea să câştige Putin în acest conflict, Zelenski a spus că Putin vrea tot ce îi va da Occidentul şi că "apetitul creşte de obicei", conform News.ro. 

"Cu cât le dai mai mult, cu atât mai mult le creşte apetitul", a răspuns Zelenski, adăugând că Putin îşi va continua agresiunea în Europa dincolo de Ucraina şi va obţine ceea ce vrea "dacă nu va fi oprit" acum. 

Serghei Lavrov: Trebuie mai multă înțelegere din partea ucrainenilor cu privire la poziția Rusiei legată de Crimeea și Donbas

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei: Inamicul a intensificat activitatea cu aşa-numiţii ”voluntari". 9 atacuri respinse vineri în Doneţk şi Lugansk

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a transmis, sâmbătă dimineaţă, că ruşii au intensificat activitatea cu aşa-numiţii ”voluntari", în timp ce se retrag din anumite zone, pentru a se replia în altele. Armata ucraineană susţine că a respins 9 atacuri vineri în Doneţk şi Lugansk.

”Începe a treizeci şi opta zi a rezistenţei eroice a poporului ucrainean la invazia militară rusă”, a transmis, sâmbătă dimineaţă, Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, conform News.ro.

Sursa citată susţine că forţele armate ruseşti îşi retrag trupele în anumite zone, ”probabil pentru a întări gruparea forţelor de ocupaţie în vederea continuării operaţiunilor ofensive în zonele Slobojanski, Doneţk şi Lugansk”.

”Inamicul a intensificat activitatea cu aşa-numiţii voluntari”, a mai transmis sursa citată, în informarea zilnică postată pe Facebook.  

Zelenski afirmă că mai sunt ”bătălii dificile” de dus înainte de a se ajunge din nou la pace / Forţele ruse se deplasează ”încet, dar vizibil” din nordul Ucrainei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, în noaptea de vineri spre sâmbătă, că mai sunt ”bătălii dificile” de dus înainte de a se ajunge din nou la pace. ”Cu toţii vrem să câştigăm”, afirmă preşedintele.

”Înainte - bătălii dificile. Este încă imposibil să ne gândim că am trecut deja toate testele”, afirmă Volodimir Zelenski, în noaptea de vineri spre sâmbătă, într-un nou video postat pe reţelele de socializare.

De asemenea, preşedintele a apreciat că forţele ruse se deplasează ”încet, dar vizibil” din nordul Ucrainei.

”Ocupanţii îşi retrag forţele în nordul ţării noastre. Retragerea este lentă, dar vizibilă. Undeva sunt expulzaţi cu bătălii. Undeva îşi lasă poziţiile singuri”, a transmis Zelenski.

În estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sunt aşteptate mai multe atacuri ruseşti în regiunile Donbas şi în Harkov. 

Pentagonul va oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de până la 300 de milioane de dolari, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, transmite sâmbătă AFP.

"Statele Unite au angajat deja peste 2,3 miliarde de dolari în asistenţă militară pentru Ucraina de când administraţia Biden a preluat mandatul, dintre care peste 1,6 miliarde de dolari în asistenţă militară după invazia neprovocată şi premeditată din partea Rusiei", a spus John Kirby.

Noul pachet de asistenţă include sisteme de rachete ghidate prin laser, drone kamikaze Switchblade, precum şi drone uşoare de tip Puma.

Imaginile din satelit arată că forțele ruse au părăsit şi aeroportul Antonov din Hostomel, acolo unde ruşii au obţinut una dintre primele victorii la început de război.

În schimb, au fost reluate atacurile în sud și în est, unde - a admis președintele Zelenskzi - situaţia rămâne foarte dificilă. Tot ieri a avut loc un nou schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia. Peste 80 de militari ucraineni ar fi fost eliberaţi, conform oficialilor de la Kiev.

Dar evacuarea civililor din Mariupol - oraşul port distrus în totalitate - a eşuat din nou, iar peste 150.000 de oameni sunt în continuare captivi acolo, fără hrană, apă şi medicamente.

Totuşi, târziu în noapte, o coloană de autobuze cu persoane strămutate recent din Mariupol

a reuşit să iasă din Berdiansk. Oamenii au fost duși în orașul Zaporojie.

Salvatorii ucraineni îi ajută pe bătrânii care s-au ascuns în adăposturi în săptămânile de bombardamente înverşunate din Irpin.

Oraşul de importanță strategică de la porţile Kievului a revenit sub controlul forţelor ucrainene, dar nu a fost complet securizat.

Soldaţii ucraineni sunt încă în alertă maximă de teama unor mine plantate de ruşi sau proiectiele nexplodate.

Alex Crawford, Sky News: „Aici oamenii se pregăteau să fugă de război, cu mașinile, când a început bombardamentul. Vedeți bunurile lor împrăștiate peste tot. Proiectilele au lovit chiar mașinile cu care localnicii încercau să scape.”

Este greu de estimat câţi civili au fost ucişi la Irpin, probabil că sunt sute. Exista mai multe mărturii de la supravieţuitori care spun că şi-au îngropat rudele în parcuri sau în locuri de joacă, în săptămânile de bombardamente nesfârşite.

Până acum, bătălia pentru Irpin poate fi considerată unul dintre momentele de cotitură de la declanşarea războiului. Dar... cu un preţ enorm.

Evgheni Ienin, ministrul afacerilor interne: „Vedeți cât de multe victime avem. Forțele ruse au comis atrocități, au folosit și arme interzise împotriva populației civile. Poliția noastră națională colectează orice probă, pentru a-i aduce pe agresori în fața justiției.”

E aproape miraculos că au mai rămas supravieţuitori la Irpin.

Cea mai mare parte a infrastructurii a fost distrusă. Aşa că localnicii n-au avut electricitate şi prea puţină apă şi mâncare.

„Este teribil... Tot ce s-a întâmplat aici... Este barbar... Este opera unui om care nu este sănătos la cap”, spune un bărbat.

La marginea Kievului. O coloană de tancuri și transportoare blindate rusești a fost distrusă complet într-un atac al soldaților ucraineni, ajutați de voluntari din trupele teritoriale de apărare.

Însă pericolul e departe să fi trecut.

Vitali Klitschko, primarul Kievului: „Riscul de a muri este destul de mare și, de aceea, sfatul meu pentru toți cei care doresc să se întoarcă: vă rog să mai aşteptaţi o vreme. Să vedem cum va evolua această situație în următoarele două săptămâni.”

Ucraina a anunţat vineri că 86 dintre militarii săi au fost eliberaţi într-un schimb cu forţele ruse. Printre ei şi 15 femei. Pe de altă parte, salvatorii de la Crucea Roşie, care se îndreptau spre oraşul Mariupol, aflat sub asediu, au fost nevoiţi să-şi oprească din nou misiunea. Aşa că evacuarea celor peste 100.000 de civili a fost amânată. Crucea Roşie a anunţat că va încerca şi astăzi să-i scoată din iadul provocat de asaltul ruşilor.

Pacea pare să fie un deziderat greu de atins, în ciuda negocierilor. Vineri, Rusia a acuzat Ucraina de bombardarea unui depozit de carburant din orașul Belgorod, aflat nu departe de frontiera dintre cele două state.

Reporter: Credeţi că acest eveniment va duce la escaladarea conflictului?

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al preşedintelui Putin: Cu siguranță nu poate fi perceput ca un lucru ce creează condiții confortabile pentru continuarea discuțiilor.

Kievul nu a confirmat atacul, dar pe reţele sociale au apărut imagini neverificate ce par să arate momentul în care două elicoptere lansează rachete. În orice caz, rezervoarele de combustibil au luat foc.

Oleksandr Motuzyanyk, purtător de cuvânt al Ministerului apărării din Ucraina: „Ucraina desfășoară o operațiune defensivă de contracarare a agresiunii armate rusești pe teritoriul ucrainean. Nu înseamnă că Ucraina ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru fiecare gafă, pentru fiecare dezastru și fiecare eveniment care se întâmplă pe teritoriul Rusiei. Nu este prima dată când vedem aceste afirmații. Nu voi confirma și nici nu voi infirma această informație.”

Vineri, Agenţia Naţională pentru Energie Nucleară a anunţat că Cernobîlul este din nou sub control ucrainean, însă autorităţile din zonă au declarat că aproximativ 200 de membri ai Gărzii naționale ucrainene au fost luați prizonieri de ruşi în timp ce se întorceau spre case, de la centrala nucleară.