Analiză. Rusia vrea să epuizeze Ucraina cu loviturile sale masive
Recentele lovituri masive ruseşti împotriva marilor oraşe ucrainene au vizat - potrivit experţilor - să epuizeze populaţia şi apărarea antiaeriană ale Ucrainei, care a cerut din nou mai multe arme aliaţilor săi occidentali, relatează joi France Presse.
O reuniune NATO-Ucraina pe acest subiect va avea loc miercurea viitoare la Bruxelles, la solicitarea Kievului, a anunţat un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, Dylan White.
În atacurile din 29 decembrie şi din noaptea de 1 spre 2 ianuarie, Rusia a lansat aproximativ 300 de rachete şi peste 200 de drone kamikaze Shahed asupra Ucrainei, răpind viaţa a circa 50 de persoane, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
La un an după loviturile masive ale Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, această campanie în plină iarnă a lovit instalaţii civile esenţiale şi cartiere rezidenţiale, potrivit Kievului. Ca de obicei, Moscova susţine că vizează doar ţinte militare.
Unul din principalele obiective ale Kremlinului, explică Mick Ryan, cercetător asociat la CSIS (Center for strategic and international studies), este să "testeze" apărarea antiaeriană ucraineană, care a crescut în putere datorită sistemului american Patriot şi echivalentului franco-italian al acestuia, SAMP/T MAMBA.
Moscova caută să înceapă o cursă contra cronometru, în speranţa că "Ucraina va rămâne fără interceptori înainte ca Rusia să rămână fără rachete şi drone", opinează Mick Ryan, general în rezervă australian pe X (ex-Twitter).
Rusia a trecut la o economie de război, în timp ce Occidentul se străduieşte să furnizeze cantitatea necesară de rachete antiaeriene sol-aer, mult mai complexe şi mai costisitor de fabricat decât unele drone construite în parte din materiale civile.
Principala ţintă a loviturilor ruseşti este "industria de apărare" pe care Kievul încearcă să o consolideze în faţa secătuirii livrărilor de arme occidentale, subliniază Ministerul britanic al Apărării.
Ruşii "încearcă în prezent să atace complexul militaro-industrial, întreprinderile acestuia şi nu infrastructurile energetice (ca iarna trecută), ci producţia de arme", a explicat pentru AFP analistul militar Mikola Bielieskov, de la Institutul ucrainean pentru studii strategice din Kiev.
"Noi am început să producem mai multe arme decât înainte", subliniază, la rândul său, Serghii Zgureţ, directorul centrului de cercetare ucrainean Defense express, menţionând muniţii, drone, vehicule blindate şi chiar radare.
Pentru a atinge aceste ţinte, "secvenţierea şi combinarea de proiectile ruseşti s-au schimbat, acestea au devenit mai complexe", explică Stephane Audrand, consultant francez în riscuri internaţionale.
Comandantul şef al armatei ucrainene, Valeri Zalijnîi, a făcut publică pe Telegram panoplia de proiectile utilizate de către Rusia în cursul atacului din 1-2 ianuarie: drone, rachete de croazieră moderne, altele mai vechi şi rachete balistice.
Ucraina a declarat că a doborât cu această ocazie 10 rachete hipersonice Kinjal, în pofida faptului că acestea sunt prezentate drept "invincibile" de către Kremlin.
Cu toate acestea, fostul deputat ucrainean Igor Mosiiciuk susţine într-o postare miercuri pe Tik Tok şi pe blogul său pe Internet că, în urma atacului din 29 decembrie, rachetele ruseşti au lovit totuşi Biroul de proiectare "Luci", specializat în construcţia de rachete, întreprinderea militară Artiom, compania electrotehnică Kvazar şi uzina Maiak din Kiev. Zeci de ingineri şi proiectanţi de la biroul Luci ar fi fost ucişi, susţine Mosiiciuk, în baza mărturiilor soţiei unuia dintre inginerii ucişi.
Totodată, au fost complet distruse mai multe depozite în care se aflau diverse piese de schimb pentru drone, materiale electronice etc, potrivit ex-parlamentarului ucrainean.
Mai mult, fostul deputat atrage atenţia autorităţilor de la Kiev că informaţiile despre amplasamentul multor companii ucrainene de arme pot fi găsite cu uşurinţă pe internet.
Un alt obiectiv al loviturilor ruseşti este - la fel ca la începutul războiului în februarie 2022 - subminarea moralului populaţiei.
"Victoriile" ruse pe teren "sunt locale şi sunt atinse cu un preţ uman exorbitant. (Vladimir) Putin încearcă deci din nou cealaltă pârghie de presiune", declară analista Tatiana Kastoueva-Jean, de la Institutul francez pentru relaţii internaţionale.
''Nu mă voi da bătut, sunt gata de orice, veţi suferi fără încetare şi veţi muri dacă nu vă supuneţi condiţiilor mele - acesta pare să fie mesajul său'', a explicat ea, intervievată de AFP.
Preşedintele rus se adresează de asemenea Occidentului, încercând să demonstreze că "sprijinul pentru Ucraina nu face decât să prelungească suferinţa populaţiei şi să transforme Ucraina într-o gaură neagră, unde infrastructurile, a căror reconstrucţie este costisitoare, pot fi lovite din nou şi din nou", adaugă analista citată.
În fine, aceste atacuri iau o turnură de represalii, estimează Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politik, un centru de analiză a politicii ruse. După atacurile ucrainene asupra oraşului rusesc Belgorod care au făcut 25 de morţi la 30 decembrie, Vladimir Putin a transmis următorul mesaj: "Ucraina nu ne poate ataca fără consecinţe", spune ea.
În faţa acestei campanii ruse, şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a cerut accelerarea livrărilor occidentale de "sisteme de apărare antiaeriene suplimentare, de drone de luptă" şi de "rachete cu o rază de acţiune de peste 300 kilometri".
Acest mesaj a fost reiterat de Polonia, care a îndemnat miercuri la echiparea Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acţiune pentru ca aceasta să poată să riposteze la atacurile ruseşti.
Kievul aşteaptă de asemenea avioane de luptă F-16 promise de mai multe ţări europene, avioane care pot participa la apărarea antiaeriană cu rachete de tipul aer-aer.
 (5).webp)
